LEGEA Nr. 184 din 12 aprilie 2001*) privind organizarea si exercitarea profesiei de arhitect – Republicare

CAPITOLUL I: Dispoziţii generale

Art. 1

Prezenta lege reglementează modul de exercitare a profesiei de arhitect şi constituirea Ordinului Arhitecţilor din România, ca formă de organizare independentă, nonprofit, autonomă, apolitică şi de interes public.

Art. 2

(1)Activitatea în domeniul arhitecturii este un act de cultură de interes public, cu implicaţii urbanistice, economice, sociale şi ecologice.

(2)Creaţia arhitecturală este menită să organizeze funcţional şi estetic spaţiul construit, având obligaţia de a-l insera armonios în mediul înconjurător, în respectul peisajelor naturale şi al patrimoniului imobiliar.

Art. 3

Potrivit legii, construcţiile civile, industriale, agricole sau de orice altă natură se pot realiza numai cu respectarea autorizaţiei de construire, în baza reglementărilor privind proiectarea şi executarea construcţiilor.

Art. 4

Poartă titlul de arhitect absolventul cu diplomă de licenţă sau alt document similar eliberat de instituţiile de învăţământ superior de arhitectură recunoscute de statul român.

Art. 5

(1)Poartă titlul de arhitect şi cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, cetăţenii statelor membre ale Spaţiului Economic European şi cetăţenii elveţieni absolvenţi cu diplomă de licenţă sau alt document similar eliberat de o instituţie de învăţământ superior de arhitectură recunoscute în unul dintre statele de mai sus.

(2)Poartă titlul de arhitect şi absolventul cu diplomă de licenţă sau alt document similar obţinut în cadrul unor programe sociale ori ca urmare a absolvirii unor cursuri superioare fără frecvenţă în domeniul arhitecturii de către persoane care au dobândit nivelul minim necesar de cunoştinţe, deşi nu au fost respectate condiţiile referitoare la durata minimă a studiilor. Aceste persoane trebuie să aibă o experienţă profesională de minimum 7 ani sub îndrumarea unui arhitect cu drept de semnătură sau a unei firme de arhitectură şi să promoveze un examen standard de absolvire de nivel universitar, echivalent cu examenul final pentru obţinerea diplomei de licenţă sau a altui document similar, conform prevederilor alin. (1).

(3)Cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, cetăţenii statelor membre ale Spaţiului Economic European şi cetăţenii elveţieni au dreptul la utilizarea titlului lor legal academic şi, unde este cazul, la abrevierea folosită în statul de provenienţă, în limba acelui stat.

(4)Cetăţenii unui stat membru al Uniunii Europene, cetăţenii statelor membre ale Spaţiului Economic European şi cetăţenii elveţieni autorizaţi să poarte titlul de arhitect ca urmare a unui act normativ special al statului respectiv care abilitează autorităţile competente să confere acest titlu personalităţilor care s-au distins în mod deosebit prin realizări în domeniul arhitecturii vor putea utiliza acest titlu în România.

Art. 6

Prin hotărâre a Guvernului se stabilesc condiţiile în care acordarea titlului de arhitect pentru cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, cetăţenii statelor membre ale Spaţiului Economic European şi cetăţenii elveţieni nu se realizează automat, precum şi procedura necesară în aceste cazuri.

Art. 7

(1)Activitatea arhitectului în domeniile arhitecturii, urbanismului şi amenajării teritoriului constă în:

a)proiectarea, consilierea, asistenţa tehnică şi supravegherea lucrărilor de construcţii, restaurări de monumente, peisagistică, design, amenajări şi decoraţiuni interioare, scenografie şi alte asemenea activităţi;

b)studiul, cercetarea, planificarea, consilierea şi reglementarea specifică în domeniile arhitecturii, urbanismului, amenajării teritoriului, construcţiilor, utilizării materialelor de construcţie şi tehnologiilor specifice;

c)verificarea, avizarea, aprobarea, controlul şi expertiza tehnică a proiectelor de arhitectură.

(2)Practica arhitecturii este un act complex de creaţie tehnică şi estetică şi de furnizare de servicii, care se realizează prin întocmirea de proiecte, coordonarea studiilor şi documentaţiilor conexe întocmite de alţi specialişti, studii, teme şi programe de cercetare, proiectare şi concursuri, documentaţii tehnice, machete, relevee şi alte asemenea activităţi.

CAPITOLUL II: Exercitarea profesiei de arhitect

SECŢIUNEA 1: Dobândirea şi exercitarea dreptului de semnătură

Art. 8

Exercitarea profesiei de arhitect se face atât în sectorul privat, cât şi în sectorul public, conform prevederilor legale.

Art. 9

(1)Dreptul de semnătură implică asumarea de către persoana care îl exercită a întregii responsabilităţi profesionale faţă de client şi autorităţile publice cu privire la calitatea soluţiilor propuse, cu respectarea legislaţiei în domeniu.

(2)Dreptul de semnătură se exercită olograf, cu menţionarea în clar a numelui, prenumelui şi a numărului de înregistrare în Tabloul Naţional al Arhitecţilor. Lucrările colective trebuie să poarte semnătura tuturor arhitecţilor care au contribuit la elaborarea lor.

(3)Exercitarea dreptului de semnătură implică independenţă în luarea deciziilor cu caracter profesional.

Art. 10

(1)Proiectele de arhitectură pentru materializarea cărora legea impune obţinerea autorizaţiei de construire vor fi elaborate de un arhitect cu drept de semnătură sau de un conductor arhitect cu drept de semnătură.

(2)Arhitectul şi conductorul arhitect dobândesc drept de semnătură, acordat de către Ordinul Arhitecţilor din România, dacă îndeplinesc condiţiile de onorabilitate şi de stagiu profesional. Dobândirea dreptului de semnătură atrage obligatoriu înscrierea acestora în Tabloul Naţional al Arhitecţilor.

(3)Condiţia de onorabilitate prevăzută la alin. (2) se consideră a fi îndeplinită:

a)dacă arhitectului solicitant al dreptului de semnătură nu i-a fost interzisă definitiv sau temporar exercitarea profesiei prin hotărâre judecătorească definitivă, ca pedeapsă complementară pentru săvârşirea unei infracţiuni în legătură cu exercitarea profesiei;

b)dacă arhitectul solicitant al dreptului de semnătură nu a săvârşit abateri disciplinare care au fost sancţionate de Ordinul Arhitecţilor din România cu retragerea definitivă a dreptului de semnătură, potrivit prezentei legi.

(4)Dreptul de semnătură al conductorilor arhitecţi se exercită pe teritoriul României şi este limitat la categoriile de lucrări pentru care legea recunoaşte acest drept.

(5)Dobândirea dreptului de semnătură se face în baza unei cereri adresate Ordinului Arhitecţilor din România, însoţită de copia diplomei la care se face referire la art. 4, respectiv la art. 5, cazierul judiciar şi dovada efectuării stagiului profesional, împreună cu portofoliul cuprinzând lucrările la care solicitantul a colaborat în perioada de stagiu.

(6)Procedura de acordare a dreptului de semnătură trebuie finalizată în termen de maximum 3 luni de la data prezentării documentaţiei complete de către solicitant.

Art. 11

(1)Cetăţenii unui stat membru al Uniunii Europene, cetăţenii statelor membre ale Spaţiului Economic European şi cetăţenii elveţieni care solicită stabilirea în România şi îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 5 sau art. 6 referitoare la deţinerea titlului de arhitect vor dobândi drept de semnătură în aceleaşi condiţii cu cetăţenii români, cu respectarea prevederilor art. 10!

(2)Arhitecţii cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, cei ai statelor membre ale Spaţiului Economic European şi cetăţenii elveţieni care au dreptul de a exercita profesia de arhitect în unul dintre aceste state şi nu solicită stabilirea în România, ci doar dreptul de a presta temporar servicii în domeniul arhitecturii pe teritoriul României vor dobândi drept de semnătură prin înregistrarea automată şi temporară la Ordinul Arhitecţilor din România, cu aceleaşi drepturi şi obligaţii pe perioada prestării de servicii. Documentele necesare înregistrării în acest caz sunt:

a)declaraţie cu privire la serviciile ce urmează a fi prestate, dacă acestea implică execuţia unor proiecte pe teritoriul României;

b)certificat emis de autoritatea competentă din statul de provenienţă, care să ateste dreptul solicitantului de a exercita profesia de arhitect pe teritoriul acestuia; acest certificat trebuie să fie prezentat la cel mult 12 luni de la data eliberării sale de către autoritatea competentă din statul de provenienţă;

c)certificat emis de autoritatea competentă din statul de provenienţă, care să ateste faptul că solicitantul deţine acele diplome sau alte documente doveditoare ale calificării profesionale care îndeplinesc criteriile legislaţiei europene în domeniu.

(3)Ordinul Arhitecţilor din România va accepta ca dovadă de onorabilitate un document emis cetăţeanului unui stat membru al Uniunii Europene, al Spaţiului Economic European sau al Confederaţiei Elveţiene de către autoritatea competentă din statul de provenienţă a acestuia; acest document trebuie să fie prezentat la cel mult 3 luni de la data eliberării sale de către autoritatea competentă din statul de provenienţă.

(4)Pentru dobândirea dreptului de semnătură, cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, cetăţenii statelor membre ale Spaţiului Economic European sau cetăţenii elveţieni vor prezenta un certificat emis de autoritatea competentă din statul de provenienţă, care atestă efectuarea unei perioade corespunzătoare de stagiu sau experienţă profesională adecvată cu o durată echivalentă stagiului în statul respectiv şi care conferă acestora aceleaşi drepturi ca şi cetăţenilor români care au efectuat stagiul.

(5)Ordinul Arhitecţilor din România va pune la dispoziţia persoanelor interesate informaţii privind legislaţia naţională specifică şi Codul deontologic al profesiei de arhitect.

Art. 12

Condiţiile în care arhitecţii cetăţeni ai altor state în afara celor la care se face referire la art. 5 pot dobândi drept de semnătură în România şi pot cere înscrierea în Tabloul Naţional al Arhitecţilor vor fi stabilite, în condiţii de reciprocitate, prin convenţii încheiate de statul român cu statele respective.

Art. 13

(1)În vederea dobândirii dreptului de semnătură arhitectul absolvent, potrivit prevederilor art. 4, îşi poate desfăşura activitatea profesională ca stagiar pe o perioadă de 2 ani, în condiţiile legii, sub îndrumarea unui arhitect cu drept de semnătură.

(2)După împlinirea perioadei de stagiu prevăzute la alin. (1), arhitecţii stagiari pot primi drept de semnătură în condiţiile art. 10 sau ale art. 11, după caz.

(3)Pentru absolvenţii de arhitectură cu diplomă de maşter sau doctor în domeniu, durata stagiului se reduce la un an.

Art. 14

Arhitecţii stagiari pot semna în perioada stagiaturii studii, planuri şi proiecte proprii, care nu presupun eliberarea unei autorizaţii de construire.

Art. 15

Exercitarea dreptului de semnătură, potrivit prezentei legi, este incompatibilă cu situaţiile în care:

a)arhitectul îndeplineşte pentru acelaşi proiect funcţia de verificator, de expert sau de consilier ales în cadrul administraţiei publice implicate în procesul de avizare sau de autorizare;

b)arhitectul este funcţionar public în cadrul autorităţii administraţiei publice centrale sau locale care are în competenţă avizarea, autorizarea şi controlul lucrării în cauză.

Art. 16

Constituie infracţiune şi se sancţionează, potrivit art. 281 din Codul penal, exercitarea dreptului de semnătură fără îndeplinirea condiţiilor prevăzute de prezenta lege.

SECŢIUNEA 2: Modalităţi de exercitare a profesiei de arhitect

Art. 17

(1)Dreptul de semnătură se poate exercita în cadrul birourilor individuale, birourilor asociate, societăţilor comerciale de proiectare sau altor forme de asociere constituite conform legii.

(2)Indiferent de formele de exercitare a profesiei precizate la alin. (1), arhitecţii cu drept de semnătură pot dobândi calitatea de proiectant general.

(3)Indiferent de modalitatea de exercitare a profesiei, arhitecţii cu drept de semnătură pot angaja salariaţi.

(4)Persoanele juridice prevăzute la alin. (1), care nu au în cadrul personalului un arhitect cu drept de semnătură şi care desfăşoară activităţi de proiectare, au obligaţia ca, pentru întocmirea documentaţiilor de urbanism şi a proiectelor de arhitectură supuse aprobării sau autorizării, să folosească pe baze contractuale serviciile unui arhitect cu drept de semnătură.

Art. 18

(1)Modalitatea de exercitare a profesiei se declară de către arhitect şi se înregistrează la Ordinul Arhitecţilor din România.

(2)Birourile individuale se pot asocia prin contract.

(3)Raporturile contractuale se stabilesc între biroul individual şi client sau, în cazul birourilor asociate, aceste raporturi se stabilesc între unul dintre birourile individuale implicate şi client.

SECŢIUNEA 3: Drepturile şi obligaţiile arhitecţilor cu drept de semnătură

Art. 19

Arhitectul cu drept de semnătură are următoarele drepturi:

a)să elaboreze şi să semneze documentele prevăzute la art. 10 alin. (1)*);

b)să verifice în timpul execuţiei lucrării conformitatea acesteia cu autorizaţia emisă, chiar dacă asistenţa tehnică nu i-a fost încredinţată;

c)să beneficieze, pentru serviciile prestate în relaţiile contractuale ce se stabilesc cu clientul, de un onorariu negociat în mod liber cu acesta. Ordinul Arhitecţilor din România, cu avizul Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului şi al Ministerului Culturii şi Cultelor, stabileşte lista onorariilor de referinţă, care vor fi puse la dispoziţia oricărui client;

d)să introducă în contractul încheiat cu clientul clauze privind protecţia dreptului de autor.

Art. 20

Arhitectul cu drept de semnătură are următoarele obligaţii:

a)să cunoască şi să respecte reglementările legale în vigoare referitoare la exercitarea profesiei de arhitect;

b)să respecte Codul deontologic al profesiei de arhitect şi Regulamentul Ordinului Arhitecţilor din România;

c)să facă cunoscută clientului obligaţia de a obţine şi de a respecta avizele, acordurile şi autorizaţiile necesare, prevăzute de lege;

d)să se preocupe de perfecţionarea calificării profesionale;

e)să îşi asume, prin exercitarea dreptului de semnătură, întreaga responsabilitate profesională faţă de client şi autorităţi, manifestând conştiinciozitate şi probitate profesională;

f)să servească interesele clientului în acord cu interesul public şi cu exigenţele profesionale.

SECŢIUNEA 4: Suspendarea şi încetarea dreptului de semnătură. Radierea din Tabloul Naţional al Arhitecţilor

Art. 21

Dreptul de semnătură se suspendă:

a)temporar, la cererea persoanei înscrise;

b)după 6 luni, în caz de neplată fără justificare a cotizaţiilor anuale către Ordinul Arhitecţilor din România, până la achitarea lor integrală;

c)pe perioada suspendării dreptului de a profesa, dispusă prin hotărâre judecătorească definitivă;

d)cu titlu de sancţiune disciplinară, pe toată durata sancţiunii.

Art. 22

(1)Dreptul de semnătură încetează:

a)prin renunţarea scrisă la exerciţiul dreptului de semnătură;

b)dacă persoana înscrisă a fost condamnată definitiv pentru o faptă prevăzută de lege, în legătură directă cu exercitarea dreptului de semnătură, sau dacă i s-a aplicat pedeapsa complementară a interdicţiei exercitării profesiei, printr-o hotărâre judecătorească definitivă.

(2)Încetarea dreptului de semnătură atrage pierderea calităţii de membru al Ordinului Arhitecţilor din România şi radierea din Tabloul Naţional al Arhitecţilor.

CAPITOLUL III: Ordinul Arhitecţilor din România

SECŢIUNEA 1: Atribuţiile şi organizarea Ordinului Arhitecţilor din România

Art. 23

(1)Ordinul Arhitecţilor din România, denumit în continuare şi Ordinul, se înfiinţează în condiţiile legii ca organizaţie profesională, nonprofit, cu personalitate juridică de drept privat, apolitică, de interes public, cu patrimoniu şi buget proprii, autonomă şi independentă. Ordinul are rolul de a reprezenta şi ocroti, la nivel naţional şi internaţional, interesele profesiei de arhitect.

(2)Ordinul Arhitecţilor din România are sediul central în municipiul Bucureşti şi este organizat cu filiale în teritoriu. Activitatea lui se finanţează din taxe de înscriere, cotizaţii anuale ale membrilor, fonduri rezultate din manifestări culturale, ştiinţifice, economice şi drepturi editoriale specifice pe care le desfăşoară, precum şi din donaţii legale, sponsorizări sau alte surse, în condiţiile legii.

(3)Din Ordin fac parte arhitecţii şi conductorii arhitecţi cu sau fără drept de semnătură, urbanişti fără drept de semnătură sau cărora Ie-a fost acordat, în condiţiile legii, drept de semnătură similar conductorilor arhitecţi, stagiarii şi orice deţinător al titlului de arhitect, la cererea acestora.

(4)Prezenta lege nu limitează dreptul de liberă aderare a arhitecţilor la alte forme de asociere profesională.

(5)Ordinul are obligaţia de a publica anual, în Monitorul Oficial al României, Partea I, Tabloul Naţional al Arhitecţilor, Regulamentul Ordinului Arhitecţilor din România, Codul deontologic al profesiei de arhitect şi lista onorariilor de referinţă.

Art. 24

(1)Ordinul Arhitecţilor din România are următoarele atribuţii:

a)protejează şi promovează calitatea produsului de arhitectură şi urbanism;

b)urmăreşte exercitarea competentă şi calificată a profesiei în respectul codului deontologic al acesteia;

c)propune reglementări legislative şi normative specifice, în vederea promovării lor;

d)reprezintă interesele membrilor săi în faţa autorităţilor publice şi administrative, precum şi în organismele profesionale internaţionale;

e)acordă arhitecţilor dreptul de semnătură şi gestionează Tabloul Naţional al Arhitecţilor.

(2)Atribuţia Ordinului Arhitecţilor din România privind acordarea dreptului de semnătură nu poate fi exercitată de nici o altă instituţie sau asociaţie profesională.

Art. 25

Drepturile şi obligaţiile membrilor Ordinului Arhitecţilor din România se stabilesc prin regulamentul acestuia.

Art. 26

(1)Forurile de conducere ale Ordinului Arhitecţilor din România sunt:

a)Conferinţa naţională;

b)Consiliul naţional;

c)Colegiul director;

d)preşedintele Ordinului.

(2)Persoanele alese în Consiliul naţional, în Colegiul director sau ca preşedinte al Ordinului au un mandat de 4 ani. Ele nu pot exercita mai mult de două mandate consecutiv.

Art. 27

Conferinţa naţională a Ordinului este constituită din membri delegaţi, cu drept de reprezentare proporţională, ai filialelor teritoriale. Filiala teritorială va asigura participarea la Conferinţa naţională a Ordinului cel puţin a unui reprezentant al fiecărui judeţ cuprins în filială.

Art. 28

(1)Conferinţa naţională a Ordinului Arhitecţilor din România are următoarele atribuţii:

a)adoptă şi modifică Regulamentul Ordinului, codul deontologic al profesiei şi regulamentul-cadru pentru filialele teritoriale;

b)adoptă organizarea aparatului administrativ al Ordinului;

c)alege şi revocă preşedintele Ordinului;

d)alege şi revocă membrii Consiliului naţional al Ordinului;

e)alege membrii comisiilor de cenzori şi de disciplină la nivel naţional, precum şi membrii altor comisii de specialitate;

f)adoptă hotărâri cu privire la toate problemele aflate pe ordinea de zi stabilită în convocare;

g)aprobă valoarea onorariilor de referinţă şi a cotizaţiilor anuale unice pentru categoriile de membri ai Ordinului, după caz.

(2)Conferinţa naţională a Ordinului este legal constituită la prima convocare în prezenţa a cel puţin două treimi din numărul delegaţilor, iar hotărârile se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi. Dacă la prima convocare condiţia de prezenţă nu este îndeplinită, la a doua convocare, după cel puţin două săptămâni, Conferinţa naţională este legal constituită în prezenţa majorităţii membrilor şi adoptă hotărâri cu majoritatea membrilor prezenţi.

Art. 29

(1)Între reuniunile Conferinţei naţionale, activitatea Ordinului va fi coordonată de Consiliul naţional, două treimi din numărul membrilor acestuia trebuind să fie arhitecţi cu drept de semnătură.

(2)Componenţa Consiliului naţional va asigura reprezentativitatea proporţională a membrilor filialelor teritoriale.

(3)Fiecare filială teritorială stabileşte prin hotărâre proprie candidaţii propuşi pentru Consiliul naţional.

Art. 30

(1)Preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România, ales dintre arhitecţii cu drept de semnătură, reprezintă Ordinul în relaţiile sale cu alte persoane fizice şi juridice sau cu autorităţi din România şi din străinătate, putând să încheie, în numele Ordinului, convenţii şi contracte. De asemenea, preşedintele conduce lucrările Conferinţei naţionale şi ordonanţează cheltuielile bugetare ale Ordinului.

(2)Vicepreşedinţii Ordinului Arhitecţilor din România sunt înlocuitori de drept ai preşedintelui, în ordinea stabilită de Conferinţa naţională.

Art. 31

(1)Activitatea curentă a Ordinului Arhitecţilor din România este coordonată de Colegiul director.

(2)Colegiul director este ales cu votul majorităţii membrilor Consiliului naţional.

(3)Cel puţin două treimi din numărul membrilor Colegiului director trebuie să fie arhitecţi cu drept de semnătură.

Art. 32

Forurile de conducere, comisiile Ordinului Arhitecţilor din România şi conducerea filialelor teritoriale sunt alese prin votul secret al majorităţii participanţilor cu drept de vot.

Art. 33

Organizarea şi funcţionarea Ordinului Arhitecţilor din România vor fi stabilite prin Regulamentul Ordinului, aprobat de Conferinţa naţională.

SECŢIUNEA 2: Filialele teritoriale ale Ordinului Arhitecţilor din România

Art. 34

(1)La nivelul judeţelor cu cel puţin 50 de membri, precum şi în municipiul Bucureşti se vor înfiinţa prin liberă asociere filiale teritoriale ale Ordinului, reunindu-i pe arhitecţii domiciliaţi în raza teritorială a judeţului.

(2)Dacă într-un judeţ există un număr mai mic de 50 de membri, se vor putea înfiinţa filiale teritoriale prin asocierea arhitecţilor cu domiciliile în judeţe limitrofe, până când numărul acestora va ajunge la minimum 50 de membri.

(3)În cadrul unui judeţ sau într-o zonă formată din două sau mai multe judeţe limitrofe, precum şi în municipiul Bucureşti se poate înfiinţa o singură filială a Ordinului.

(4)Filialele teritoriale dobândesc personalitate juridică de drept privat de la data adunării generale constitutive a membrilor, ocazie cu care se vor stabili:

a)oraşul de reşedinţă a filialei teritoriale şi sediul acesteia;

b)forurile de conducere ale filialei.

Art. 35

La înfiinţarea lor filialele teritoriale îşi vor elabora propriile regulamente în baza regulamentului-cadru la nivel naţional, aprobat de Conferinţa naţională a Ordinului Arhitecţilor din România.

SECŢIUNEA 3: Tabloul Naţional al Arhitecţilor

Art. 36

(1)Pentru centralizarea evidenţei arhitecţilor din întreaga ţară se înfiinţează Tabloul Naţional al Arhitecţilor, document care se publică anual în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2)Tabloul Naţional al Arhitecţilor va cuprinde arhitecţi cu drept de semnătură şi conductori arhitecţi cu drept de semnătură şi va fi organizat pe specializări.

(3)Înregistrarea în Tabloul Naţional al Arhitecţilor permite exercitarea profesiei în întreaga ţară.

Art. 37

(1)Ordinul Arhitecţilor din România, inclusiv filialele sale teritoriale, are obligaţia să furnizeze terţilor orice informaţie legată de datele înregistrate în Tabloul Naţional al Arhitecţilor sau în tablourile arhitecţilor.

(2)Tablourile arhitecţilor vor evidenţia şi modalitatea în care persoanele înscrise îşi exercită profesia.

(3)Ordinul Arhitecţilor din România sau filialele acestuia vor elibera, la cererea celui înscris, un certificat, care va cuprinde toate datele care îl privesc, înregistrate în tablourile arhitecţilor.

SECŢIUNEA 4: Răspunderea disciplinară

Art. 38

(1)Membrii Ordinului Arhitecţilor din România răspund disciplinar pentru nerespectarea prevederilor prezentei legi, a codului deontologic al profesiei, a hotărârilor proprii adoptate de forurile de conducere abilitate ale Ordinului, precum şi pentru orice abateri săvârşite în legătură cu profesia sau în afara acesteia care aduc prejudicii prestigiului profesiei sau Ordinului.

(2)Sancţiunile disciplinare sunt:

a)avertismentul;

b)votul de blam;

c)suspendarea pe o perioadă de 6-12 luni a dreptului de semnătură;

d)suspendarea pe o perioadă de 6-12 luni a calităţii de membru al Ordinului Arhitecţilor din România.

(3)Sancţiunile prevăzute la alin. (2) lit. a) şi b) se aplică de către colegiul director teritorial, la propunerea comisiei teritoriale de disciplină.

(4)Sancţiunile prevăzute la alin. (2) lit. c) şi d) se aplică de Consiliul naţional al Ordinului, la propunerile comisiilor teritoriale de disciplină, în baza hotărârii comisiei de disciplină la nivel naţional

(5)Împotriva hotărârii comisiei teritoriale de disciplină, prin care s-a aplicat una dintre sancţiunile disciplinare prevăzute la alin. (2) lit. a) şi b), se poate formula contestaţie la Comisia naţională de disciplină în termen de 30 de zile de la data comunicării hotărârii.

(6)Împotriva hotărârii Comisiei naţionale de disciplină, prin care s-a aplicat o sancţiune disciplinară prevăzută la alin. (2), se poate formula contestaţie la instanţa judecătorească de contencios administrativ competentă în termen de 30 de zile de la data comunicării hotărârii.

(7)În condiţiile neînceperii procedurii de judecare a abaterilor, aplicarea sancţiunilor se prescrie în termen de 2 ani de la săvârşirea lor.

Art. 39

(1)Comisiile de disciplină ale Ordinului Arhitecţilor din România sunt organe cu activitate jurisdicţională şi se organizează la nivel naţional şi teritorial pentru fiecare filială.

(2)Comisia naţională de disciplină este alcătuită din 5 arhitecţi cu minimum 10 ani vechime, din care în mod obligatoriu 3 arhitecţi cu drept de semnătură.

(3)Comisia de disciplină alege un preşedinte din rândul membrilor săi.

(4)Hotărârile comisiilor de disciplină se validează cu majoritate simplă de voturi.

(5)Procedura judecării abaterilor este prevăzută în Regulamentul Ordinului Arhitecţilor din România şi se completează cu prevederile Codului de procedură civilă.

Art. 40

După un an de la aplicarea deciziei de retragere definitivă a dreptului de semnătură sau a calităţii de membru al Ordinului Arhitecţilor din România cel în cauză poate cere reexaminarea deciziei. în caz de respingere, o nouă cerere nu poate fi făcută decât după un an.

Art. 41

în cazul în care instanţele judecătoreşti pronunţă hotărâri definitive de condamnare a unui arhitect cu drept de semnătură pentru fapte penale legate de exercitarea profesiei sau aplică sancţiunea complementară a interdicţiei de exercitare a acestei profesii, o copie de pe dispozitivul hotărârii va fi comunicată filialei Ordinului Arhitecţilor din România, organizată la nivel teritorial, pentru a opera radierea din tabloul arhitecţilor în raza căruia îşi are domiciliul.

CAPITOLUL IV: Dispoziţii tranzitorii şi finale

Art. 42

În termen de un an de la data intrării în vigoare a prezentei legi toţi arhitecţii cu diplomă de licenţă sau asimilată, eliberată de instituţiile de învăţământ superior de arhitectură cu durata studiilor de minimum 5 ani, vor obţine, în baza unor cereri, înscrierea în Ordinul Arhitecţilor din România şi în tabloul arhitecţilor din raza filialei unde îşi au domiciliul şi vor putea exercita dreptul de semnătură, indiferent de vechimea în profesie.

Art. 43

(1)Poartă titlul de conductori arhitecţi absolvenţii cu diplomă eliberată de instituţii de învăţământ superior de arhitectură acreditate de statul român, cu durata studiilor de minimum 3 ani.

(2)Conductorii arhitecţi, absolvenţi cu diplomă ai instituţiilor de învăţământ superior de arhitectură cii durata studiilor de minimum 3 ani, pot cere înscrierea în una dintre filialele teritoriale ale Ordinului Arhitecţilor din România, în a căror rază îşi au domiciliul.

(3)Conductorii arhitecţi, absolvenţi cu diplomă până la data intrării în vigoare a prezentei legi, şi absolvenţii din următorii 3 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi pot primi drept de semnătură limitat la categoriile de lucrări pentru care legea recunoaşte acest drept.

(4)tehnicienii arhitecţi, absolvenţi al Şcolii Tehnice de Arhitectură şi Construcţia Oraşelor – STACO – până în anul 1973 inclusiv, cu o practică profesională de cel puţin 7 ani, care, prin completarea studiilor, dobândesc diploma de conductor arhitect, vor primi drept de semnătură fără efectuarea unei alte perioade de practică profesională.

 

Art. 44

În vederea protejării dreptului de autor membrii Ordinului Arhitecţilor din România pot cere înregistrarea studiilor, planurilor şi proiectelor elaborate într-o evidenţă specială la Ordin, primind astfel dată certă.

Art. 45

După 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, pentru toţi cei care vor exercita profesia de arhitect fără să îndeplinească prevederile acesteia vor fi propuse sancţiuni disciplinare, administrative sau plângere penală, după caz.

Art. 46

(1)În termen de 60 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, un comitet de iniţiativă format din reprezentanţi ai asociaţiilor profesionale din domeniu asigură convocarea Conferinţei naţionale de constituire a Ordinului Arhitecţilor din România.

(2)În termen de 90 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, Conferinţa naţională va adopta Regulamentul-cadru al Ordinului Arhitecţilor din România şi Codul deontologic al profesiei de arhitect şi va stabili onorariile minime potrivit art. 19.

Art. 47

Pentru constituirea filialelor teritoriale ale Ordinului, Uniunea Arhitecţilor din România, înfiinţată prin Decretul-lege nr. 127/1990 privind unele măsuri referitoare la activitatea Uniunii Arhitecţilor din România şi a asociaţiilor teritoriale ale arhitecţilor, va purie la dispoziţie acestuia banca sa de date, cuprinsa în Registrul Naţional al Arhitecţilor, evidenţa membrilor şi întreaga arhivă.

Art. 48

În cazul licitaţiilor şi al concursurilor de soluţii în domeniul arhitecturii şi urbanismului, cel puţin o treime din numărul membrilor comisiei de evaluare sau ai juriului trebuie să fie arhitecţi cu drept de semnătură, dintre care un reprezentant al Ordinului şi un reprezentant al unei instituţii de învăţământ superior de arhitectură acreditate de statul român.

Art. 49

În termen de 3 luni*) de la intrarea în vigoare a prevederilor prezentei legi, Guvernul va aproba normele metodologice de aplicare a acesteia, care vor cuprinde:

a)metodologia de recunoaştere automată a diplomelor de licenţă şi a altor documente similare eliberate de instituţiile de învăţământ superior de arhitectură, recunoscute de statul român sau de statele membre ale Uniunii Europene, statele membre ale Spaţiului Economic European şi de Confederaţia Elveţiană;

b)metodologia şi instituţiile competente pentru eliberarea documentelor necesare obţinerii dreptului de semnătură în conformitate cu prevederile aii. 10 şi 11;

c)autoritatea abilitată să emită documentele necesare arhitecţilor cetăţeni români care doresc să exercite profesiunea în statele membre ale Uniunii Europene, în statele membre ale Spaţiului Economic European sau în Confederaţia Elveţiană.

Art. 50

(1)Prevederile art. 4, 5 şi 11, precum şi cele care fac trimitere la acestea se aplică cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene, cetăţenilor statelor membre ale Spaţiului Economic European şi cetăţenilor elveţieni de la data aderării României la Uniunea Europeană.

(2)Până la data aderării României la Uniunea Europeană, cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene, cetăţenilor statelor membre ale Spaţiului Economic European şi cetăţenilor elveţieni li se vor recunoaşte calificările profesionale prin echivalarea studiilor, potrivit legii.

Art. 51

(1)Prezenta lege va intra în vigoare în termen de 60 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2)Orice alte dispoziţii contrare prezentei legi se abrogă.

-****-

*) Republicată în temeiul art. II din Legea nr. 43/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 184/2001 privind organizarea şi exercitarea profesiei de arhitect, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 252 din 23 martie 2004, dându-se textelor o nouă numerotare.

Legea nr. 184/2001 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 195 din 18 aprilie 2001 şi ulterior a fost modificată prin:

– Legea nr. 493/2002 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 7/2001 privind impozitul pe venit, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 543 din 25 iulie 2002;

– Legea nr. 43/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 184/2001 privind organizarea şi exercitarea profesiei de arhitect, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 252 din 23 martie 2004.

*) În Legea nr. 184/2001 documentele respective erau prevăzute la alin. (2) al art. 3, alineat ce a fost abrogat prin Legea nr. 43/2004, fără a fi modificată şi norma de trimitere. O parte din documentele respective sunt reglementate în Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, iar restul sunt prevăzute în art. 8 alin. (1), devenit în urma renumerotării art. 10 alin. (1).

*) Termenul de 3 luni curge de la data publicării Legii nr. 43/2004 în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 252 din 23 martie 2004.

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 771 din data de 23 august 2004