LEGE nr. 10 din 18 ianuarie 1995 privind calitatea în construcţii

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

CAPITOLUL I: Dispoziţii generale

Art. 1

Calitatea construcţiilor este rezultanta totalităţii performanţelor de comportare a acestora în exploatare, în scopul satisfacerii, pe întreaga durată de existenţă, a exigenţelor utilizatorilor şi colectivităţilor.

Exigenţele privind calitatea instalaţiilor şi a echipamentelor tehnologice de producţie se stabilesc şi se realizează pe bază de reglementări specifice fiecărui domeniu de activitate.

Art. 2

Prevederile prezentei legi se aplică construcţiilor de orice categorie şi instalaţiilor aferente acestora – indiferent de forma de proprietate sau destinaţie – denumite în continuare construcţii, precum şi lucrărilor de modernizare, modificare, transformare, consolidare şi de reparaţii ale acestora.

Sunt exceptate clădirile pentru locuinţe cu parter şi parter plus un etaj şi anexele gospodăreşti situate în mediul rural şi în satele ce aparţin oraşelor, precum şi construcţiile provizorii.

Art. 3

Prin prezenta lege se instituie sistemul calităţii în construcţii, care să conducă la realizarea şi exploatarea unor construcţii de calitate corespunzătoare, în scopul protejării vieţii oamenilor, a bunurilor acestora, a societăţii şi a mediului înconjurător.

Art. 4

Sistemul calităţii în construcţii se aplică în mod diferenţiat în funcţie de categoriile de importanţă ale construcţiilor, conform regulamentelor şi procedurilor de aplicare a fiecărei componente a sistemului.

Clasificarea în categorii de importanţă a construcţiilor se face în funcţie de complexitate, destinaţie, mod de utilizare, grad de risc sub aspectul siguranţei, precum şi după considerente economice.

Art. 5

Pentru obţinerea unor construcţii de calitate corespunzătoare sunt obligatorii realizarea şi menţinerea, pe întreaga durată de existenţă a construcţiilor, a următoarelor cerinţe:

a) rezistenţă şi stabilitate;

b) siguranţă în exploatare;

c) siguranţă la foc;

d) igienă, sănătatea oamenilor, refacerea şi protecţia mediului;

e) izolaţie termică, hidrofugă şi economie de energie;

f) protecţie împotriva zgomotului.

Art. 6

Obligaţiile prevăzute la articolul precedent revin factorilor implicaţi în conceperea, realizarea şi exploatarea construcţiilor, precum şi în postutilizarea lor, potrivit responsabilităţilor fiecăruia.

Aceşti factori sunt: investitorii, cercetătorii, proiectanţii, verificatorii de proiecte, fabricanţii şi furnizorii de produse pentru construcţii, executanţii, proprietarii, utilizatorii, responsabilii tehnici cu execuţia, experţii tehnici, precum şi autorităţile publice şi asociaţiile profesionale de profil.

Art. 7

În contractele care se încheie ori, după caz, în dispoziţiile sau în autorizaţiile ce se emit, factorii prevăzuţi la articolul precedent sunt obligaţi să înscrie clauzele referitoare la nivelul de calitate al construcţiilor, corespunzătoare cerinţelor, precum şi garanţiile materiale şi alte prevederi, care să conducă la realizarea acestor clauze.

În contracte nu se pot înscrie niveluri şi cerinţe, referitoare la calitate, inferioare reglementărilor în vigoare, cu privire la cerinţele prevăzute la art. 5.

CAPITOLUL II: Sistemul calităţii în construcţii

Art. 8

Sistemul calităţii în construcţii reprezintă ansamblul de structuri organizatorice, responsabilităţi, regulamente, proceduri şi mijloace, care concură la realizarea calităţii construcţiilor în toate etapele de concepere, realizare, exploatare şi postutilizare a acestora.

Art. 9

Sistemul calităţii în construcţii se compune din:

a) reglementările tehnice în construcţii:

b) calitatea produselor folosite la realizarea construcţiilor;

c) agrementele tehnice pentru noi produse şi procedee;

d) verificarea proiectelor, a execuţiei lucrărilor şi expertizarea proiectelor şi a construcţiilor;

e) conducerea şi asigurarea calităţii în construcţii;

f) autorizarea şi acreditarea laboratoarelor de analize şi încercări în activitatea de construcţii;

g) activitatea metrologică în construcţii;

h) recepţia construcţiilor;

i) comportarea în exploatare şi intervenţii în timp;

j) postutilizarea construcţiilor;

k) controlul de stat al calităţii în construcţii.

Art. 10

Reglementările tehnice se stabilesc prin regulamente şi proceduri şi au ca obiect concepţia, calculul şi alcătuirea, execuţia şi exploatarea construcţiilor. Prin reglementările tehnice se stabilesc, în principal, condiţiile minime de calitate cerute construcţiilor, produselor şi procedeelor utilizate în construcţii, precum şi modul de determinare şi de verificare a acestora.

Art. 11

Certificarea calităţii produselor folosite în construcţii se efectuează prin grija producătorului, în conformitate cu metodologia şi procedurile stabilite pe baza legii.

La lucrările de construcţii se interzice folosirea de produse fără certificarea calităţii lor, care trebuie să asigure nivelul de calitate corespunzător cerinţelor.

Art. 12

Agrementele tehnice pentru produse, procedee şi echipamente noi în construcţii stabilesc, în condiţiile prezentei legi, aptitudinea de utilizare, condiţiile de fabricaţie, de transport, de depozitare, de punere în operă şi de întreţinerea a acestora.

La lucrările de construcţii care trebuie să asigure nivelul de calitate conform cerinţelor se vor folosi produse, procedee şi echipamente tradiţionale, precum şi altele noi pentru care există agremente tehnice corespunzătoare.

Art. 13

Verificarea proiectelor pentru execuţia construcţiilor, în ceea ce priveşte respectarea reglementărilor tehnice referitoare la cerinţe, se va face numai de către specialişti verificatori de proiecte atestaţi, alţii decât specialiştii elaboratori ai proiectelor.

Se interzice aplicarea proiectelor şi a detaliilor de execuţie neverificate în condiţiile alineatului precedent.

Verificarea calităţii execuţiei construcţiilor este obligatorie şi se efectuează de către investitori prin diriginţi de specialitate sau prin agenţi economici de consultanţă specializaţi.

Expertizele tehnice ale proiectelor şi construcţiilor se efectuează numai de către experţi tehnici atestaţi.

Art. 14

Conducerea şi asigurarea calităţii în construcţii constituie obligaţia tuturor factorilor care participă la conceperea, realizarea şi exploatarea construcţiilor şi implică o strategie adecvată şi măsuri specifice pentru garantarea calităţii acestora.

Agenţii economici care execută lucrări de construcţii asigură nivelul de calitate corespunzător cerinţelor, prin personal propriu şi responsabili tehnici cu execuţia atestaţi, precum şi printr-un sistem propriu conceput şi realizat.

Art. 15

Autorizarea şi acreditarea laboratoarelor de analize şi încercări în construcţii se fac în conformitate cu prevederile legale.

Art. 16

Asigurarea activităţii metrologice în construcţii se realizează conform prevederilor legale privind etalonarea, verificarea şi menţinerea în stare de funcţionare a mijloacelor de măsurare şi control utilizate în acest domeniu.

Art. 17

Recepţia construcţiilor constituie certificarea realizării acestora pe baza examinării lor nemijlocite, în conformitate cu documentaţia de execuţie şi cu documentele cuprinse în cartea tehnică a construcţiei.

Cartea tehnică a construcţiei cuprinde documentaţia de execuţie şi documente privitoare la realizarea şi exploatarea acesteia. Ea se întocmeşte prin grija investitorului şi se predă proprietarului construcţiei, care are obligaţia să o păstreze şi să o completeze la zi; prevederile din cartea tehnică a construcţiei referitoare la exploatare sunt obligatorii pentru proprietar şi utilizator.

Recepţia construcţiilor se face de către investitor – proprietar, în prezenţa proiectantului şi a executantului şi/sau reprezentanţilor de specialitate, legal desemnaţi de aceştia.

Art. 18

Urmărirea comportării în exploatare a construcţiilor se face pe toată durata de existenţă a acestora şi cuprinde ansamblul de activităţi privind examinarea directă sau investigarea cu mijloace de observare şi măsurare specifice, în scopul menţinerii cerinţelor.

Intervenţiile la construcţiile existente se referă la lucrări de reconstruire, consolidare, transformare, extindere, desfiinţare parţială, precum şi la lucrări de reparaţii, care se fac numai pe baza unui proiect avizat de proiectantul iniţial al clădirii sau a unei expertize tehnice întocmite de un expert tehnic atestat, şi se consemnează obligatoriu în cartea tehnică a construcţiei.

Art. 19

Postutilizarea construcţiilor cuprinde activităţile de dezafectare, demontare şi demolare a construcţiilor, de recondiţionare şi de refolosire a elementelor şi a produselor recuperabile, precum şi reciclarea deşeurilor cu asigurarea protecţiei mediului potrivit legii.

Art. 20

Controlul de stat al calităţii în construcţii cuprinde inspecţii la investitori, la unităţile de proiectare, de execuţie, de exploatare şi de postutilizare a construcţiilor, privind existenţa şi respectarea sistemului calităţii în construcţii.

Controlul de stat al calităţii în construcţii se exercită de către Inspecţia de stat în construcţii, lucrări publice, urbanism şi amenajarea teritoriului, care răspunde de executarea controlului statului cu privire la aplicarea unitară a prevederilor legale în domeniul calităţii construcţiilor.

CAPITOLUL III: Obligaţii şi răspunderi

Secţiunea 1: Obligaţii şi răspunderi ale investitorilor

Art. 21

Investitorii sunt persoane fizice sau juridice care finanţează şi realizează investiţii sau intervenţii la construcţiile existente în sensul legii şi au următoarele obligaţii principale referitoare la calitatea construcţiilor:

a) stabilirea nivelului calitativ ce trebuie realizat prin proiectare şi execuţie pe baza reglementărilor tehnice, precum şi a studiilor şi cercetărilor efectuate;

b) obţinerea acordurilor şi a avizelor prevăzute de lege, precum şi a autorizaţiei de construire;

c) asigurarea verificării proiectelor prin specialişti verificatori de proiecte atestaţi;

d) asigurarea verificării execuţiei corecte a lucrărilor de construcţii prin diriginţi de specialitate sau agenţi economici de consultanţă specializaţi, pe tot parcursul lucrărilor;

e) acţionarea în vederea soluţionării neconformităţilor, a defectelor apărute pe parcursul execuţiei lucrărilor, precum şi a deficienţelor proiectelor;

f) asigurarea recepţiei lucrărilor de construcţii la terminarea lucrărilor şi la expirarea perioadei de garanţie;

g) întocmirea cărţii tehnice a construcţiei şi predarea acesteia către proprietar;

h) expertizarea construcţiilor de către experţi tehnici atestaţi, în situaţiile în care la aceste construcţii se execută lucrări de natura celor prevăzute la art. 18 alin. 2 al prezentei legi.

Secţiunea 2: Obligaţii şi răspunderi ale proiectanţilor

Art. 22

Proiectanţii de construcţii răspund de îndeplinirea următoarelor obligaţii principale referitoare la calitatea construcţiilor:

a) precizarea prin proiect a categoriei de importanţă a construcţiei;

b) asigurarea prin proiecte şi detalii de execuţie a nivelului de calitate corespunzător cerinţelor, cu respectarea reglementărilor tehnice şi a clauzelor contractuale;

c) prezentarea proiectelor elaborate în faţa specialiştilor verificatori de proiecte atestaţi, stabiliţi de către investitor, precum şi soluţionarea neconformităţilor şi neconcordanţelor semnalate;

d) elaborarea caietelor de sarcini, a instrucţiunilor tehnice privind execuţia lucrărilor, exploatarea, întreţinerea şi reparaţiile, precum şi, după caz, a proiectelor de urmărire privind comportarea în timp a construcţiilor. Documentaţia privind postutilizarea construcţiilor se efectuează numai la solicitarea proprietarului;

e) stabilirea, prin proiect, a fazelor de execuţie determinate pentru lucrările aferente cerinţelor şi participarea pe şantier la verificările de calitate legate de acestea;

f) stabilirea modului de tratare a defectelor apărute în execuţie, din vina proiectantului, la construcţiile la care trebuie să asigure nivelul de calitate corespunzător cerinţelor, precum şi urmărirea aplicării pe şantier a soluţiilor adoptate, după însuşirea acestora de către specialişti verificatori de proiecte atestaţi, la cererea investitorului;

g) participarea la întocmirea cărţii tehnice a construcţiei şi la recepţia lucrărilor executate.

Secţiunea 3: Obligaţii şi răspunderi ale executanţilor

Art. 23

Executantul lucrărilor de construcţii are următoarele obligaţii principale:

a) sesizarea investitorilor asupra neconformităţilor şi neconcordanţelor constatate în proiecte, în vederea soluţionării;

b) începerea execuţiei lucrărilor numai la construcţii autorizate în condiţiile legii şi numai pe bază şi în conformitate cu proiecte verificate de specialişti atestaţi;

c) asigurarea nivelului de calitate corespunzător cerinţelor printr-un sistem propriu de calitate conceput şi realizat prin personal propriu, cu responsabili tehnici cu execuţia atestaţi;

d) convocarea factorilor care trebuie să participe la verificarea lucrărilor ajunse în faze determinante ale execuţiei şi asigurarea condiţiilor necesare efectuării acestora, în scopul obţinerii acordului de continuare a lucrărilor;

e) soluţionarea neconformităţilor, a defectelor şi a neconcordanţelor apărute în fazele de execuţie, numai pe baza soluţiilor stabilite de proiectant cu acordul investitorului;

f) utilizarea în execuţia lucrărilor numai a produselor şi a procedeelor prevăzute în proiect, certificate sau pentru care există agremente tehnice, care conduc la realizarea cerinţelor, precum şi gestionarea probelor-martor; înlocuirea produselor şi a procedeelor prevăzute în proiect cu altele care îndeplinesc condiţiile precizate şi numai pe baza soluţiilor stabilite de proiectanţi cu acordul investitorului;

g) respectarea proiectelor şi a detaliilor de execuţie pentru realizarea nivelului de calitate corespunzător cerinţelor;

h) sesizarea, în termen de 24 de ore, a Inspecţiei de stat în construcţii, lucrări publice, urbanism şi amenajarea teritoriului în cazul producerii unor accidente tehnice în timpul execuţiei lucrărilor;

i) supunerea la recepţie numai a construcţiilor care corespund cerinţelor de calitate şi pentru care a predat investitorului documentele necesare întocmirii cărţii tehnice a construcţiei;

j) aducerea la îndeplinire, la termenele stabilite, a măsurilor dispuse prin actele de control sau prin documentele de recepţie a lucrărilor de construcţii;

k) remedierea, pe propria cheltuială, a defectelor calitative apărute din vina sa, atât în perioada de execuţie, cât şi în perioada de garanţie stabilită potrivit legii;

l) readucerea terenurilor ocupate temporar la starea lor iniţială, la terminarea execuţiei lucrărilor;

m) stabilirea răspunderilor tuturor participanţilor la procesul de producţie – factori de răspundere, colaboratori, subcontractanţi – în conformitate cu sistemul propriu de asigurare a calităţii adoptat şi cu prevederile legale în vigoare.

Secţiunea 4: Obligaţii şi răspunderi ale specialiştilor verificatori de proiecte, ale responsabililor tehnici cu execuţia şi ale experţilor tehnici, atestaţi

Art. 24

Specialiştii verificatori de proiecte atestaţi răspund în mod solidar cu proiectantul în ceea ce priveşte asigurarea nivelului de calitate corespunzător cerinţelor proiectului.

Responsabilii tehnici cu execuţia atestaţi răspund, conform atribuţiilor ce le revin, pentru realizarea nivelului de calitate corespunzător cerinţelor, la lucrările de construcţii pentru care sunt angajaţi.

Experţii tehnici atestaţi, angajaţi pentru expertizarea unor proiecte, lucrări de construcţii sau construcţii aflate în exploatare, răspund pentru soluţiile date.

Obligaţiile specialiştilor atestaţi se stabilesc prin regulamente de aplicare a legii.

Secţiunea 5: Obligaţii şi răspunderi ale proprietarilor construcţiilor

Art. 25

Proprietarii construcţiilor au următoarele obligaţii principale:

a) efectuarea la timp a lucrărilor de întreţinere şi de reparaţii care le revin, prevăzute conform normelor legale în cartea tehnică a construcţiei şi rezultate din activitatea de urmărire a comportării în timp a construcţiilor;

b) păstrarea şi completarea la zi a cărţii tehnice a construcţiei şi predarea acesteia, la înstrăinarea construcţiei, noului proprietar;

c) asigurarea urmăririi comportării în timp a construcţiilor, conform prevederilor din cartea tehnică şi reglementărilor tehnice;

d) efectuarea, după caz, de lucrări de reconstruire, consolidare, transformare, extindere, desfiinţare parţială, precum şi de lucrări de reparaţii ale construcţiei numai pe bază de proiecte întocmite de către persoane fizice sau persoane juridice autorizate şi verificate potrivit legii;

e) asigurarea realizării lucrărilor de intervenţii asupra construcţiilor, impuse prin reglementările legale;

f) asigurarea efectuării lucrărilor din etapa de postutilizare a construcţiilor, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

Secţiunea 6: Obligaţii şi răspunderi ale administratorilor şi ale utilizatorilor construcţiilor

Art. 26

Administratorii şi utilizatorii construcţiilor au următoarele obligaţii principale:

a) folosirea construcţiilor conform instrucţiunilor de exploatare prevăzute în cartea tehnică a construcţiei;

b) efectuarea la timp a lucrărilor de întreţinere şi de reparaţii care le revin conform contractului;

c) efectuarea de lucrări de intervenţie la construcţia existentă în sensul prevederilor art. 18 alin. 2, numai cu acordul proprietarului şi cu respectarea prevederilor legale;

d) efectuarea urmăririi comportării în timp a construcţiilor conform cărţii tehnice a construcţiei şi contractului încheiat cu proprietarul;

e) sesizarea, în termen de 24 de ore, a Inspecţiei de stat în construcţii, lucrări publice, urbanism şi amenajarea teritoriului, în cazul unor accidente tehnice la construcţiile în exploatare.

Secţiunea 7: Obligaţii şi răspunderi în activitatea de cercetare

Art. 27

Unităţile care prestează activităţi de cercetare în construcţii au următoarele obligaţii principale:

a) efectuarea de cercetări teoretice şi experimentale preliminare, în vederea fundamentării reglementărilor tehnice în construcţii;

b) fundamentarea, elaborarea şi experimentarea de soluţii tehnice, produse şi procedee noi pentru construcţii;

c) verificarea şi controlul noilor produse şi procedee la solicitarea producătorilor, în vederea eliberării de agremente tehnice, conform dispoziţiilor legale.

Secţiunea 8: Obligaţii şi răspunderi comune

Art. 28

Răspunderea pentru realizarea şi menţinerea, pe întreaga durată de existenţă, a unor construcţii de calitate corespunzătoare, precum şi pentru îndeplinirea obligaţiilor stabilite prin procedurile şi regulamentele elaborate potrivit prevederilor prezentei legi, revine factorilor care participă la conceperea, realizarea, exploatarea şi postutilizarea acestora.

Art. 29

Proiectantul, specialistul verificator de proiecte atestat, fabricanţii şi furnizorii de materiale şi produse pentru construcţii, executantul, responsabilul tehnic cu execuţia atestat, dirigintele de specialitate, expertul tehnic atestat răspund potrivit obligaţiilor ce le revin pentru viciile ascunse ale construcţiei, ivite într-un interval de 10 ani de la recepţia lucrării, precum şi după împlinirea acestui termen, pe toată durata de existenţă a construcţiei, pentru viciile structurii de rezistenţă rezultate din nerespectarea normelor de proiectare şi de execuţie în vigoare la data realizării ei.

Secţiunea 9: Obligaţiile şi răspunderile Inspecţiei de stat în construcţii, lucrări publice, urbanism şi amenajarea teritoriului

Art. 30

Inspecţia de stat în construcţii, lucrări publice, urbanism şi amenajarea teritoriului din cadrul Ministerului Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului şi inspecţiile judeţene şi a municipiului Bucureşti în construcţii, lucrări publice, urbanism şi amenajarea teritoriului subordonate acesteia, precum şi celelalte organisme similare cu atribuţii stabilite prin dispoziţii legale răspund de exercitarea controlului statului cu privire la aplicarea unitară a prevederilor legale în domeniul calităţii construcţiilor, în toate etapele şi componentele sistemului calităţii în construcţii, precum şi de constatarea contravenţiilor, aplicarea sancţiunilor prevăzute de lege şi, după caz, de oprirea lucrărilor realizate necorespunzător.

Controlul de stat al calităţii în construcţii pentru construcţiile din cadrul obiectivelor cu caracter secret, stabilite prin ordine ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului de Interne şi Serviciului Român de Informaţii, se realizează de către organele proprii abilitate în acest scop.

Organizarea şi funcţionarea Inspecţiei de stat în construcţii, lucrări publice, urbanism şi amenajarea teritoriului vor fi stabilite prin hotărâre a Guvernului în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

CAPITOLUL IV: Sancţiuni

Art. 31

Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi proiectarea, verificarea, expertizarea, realizarea unei construcţii ori executarea de modificări a acesteia, fără respectarea reglementărilor tehnice privind stabilitatea şi rezistenţa, dacă acestea ar putea produce una sau mai multe dintre următoarele consecinţe: pierderi de vieţi omeneşti, vătămare gravă a integrităţii corporale ori a sănătăţii uneia sau mai multor persoane, distrugerea totală sau parţială a construcţiei, distrugerea ori degradarea unor instalaţii sau utilaje importante, ori alte consecinţe deosebit de grave.

Fapta prevăzută în alineatul precedent se pedepseşte cu închisoare de la 10 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi, în cazul în care a avut drept urmare distrugerea totală sau parţială a construcţiei, moartea sau vătămarea gravă a integrităţii corporale ori a sănătăţii uneia sau mai multor persoane, distrugerea ori degradarea unor instalaţii sau utilaje importante, ori alte consecinţe deosebit de grave.

Art. 32

Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă continuarea lucrărilor de construcţii executate necorespunzător şi oprite prin dispoziţii ale organelor de control, în toate cazurile în care acestea le afectează rezistenţa şi stabilitatea.

Art. 33

Constituie contravenţie la prevederile prezentei legi următoarele fapte, dacă nu au fost săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii, să constituie infracţiuni şi se sancţionează cu amendă:

I. De la 1.000.000 lei la 6.000.000 lei:

a) executarea de modificări la construcţie ori demolarea acesteia cu încălcarea prevederilor referitoare la autorizarea şi executarea acesteia;

b) neexecutarea obligaţiilor privind urmărirea comportării în timp a construcţiilor de complexitate şi importanţă deosebită, referitoare la stabilitate şi rezistenţă.

II. De la 1.000.000 lei la 5.000.000 lei:

a) realizarea de construcţii fără proiecte sau pe bază de proiecte neverificate de specialişti atestaţi conform prevederilor legale;

b) neexecutarea obligaţiilor privind urmărirea comportării în timp a construcţiilor, a lucrărilor de întreţinere, de reparaţii şi de consolidări;

c) realizarea de modificări, transformări, modernizări, consolidări care pot afecta cerinţele, fără proiect verificat de specialişti atestaţi conform prevederilor legale;

d) organizarea necorespunzătoare şi neaplicarea sistemului de conducere şi de asigurare a calităţii, inclusiv realizarea de construcţii fără responsabili tehnici cu execuţia atestaţi corespunzător prevederilor art. 14.

III. De la 500.000 lei la 3.000.000 lei:

a) elaborarea de proiecte incomplete sau conţinând neconcordanţe între diferitele secţiuni ale acestora, care pot determina nerealizarea nivelului de calitate al construcţiilor corespunzător cerinţelor, precum şi însuşirea acestora de către specialişti verificatori de proiecte atestaţi;

b) încălcarea prevederilor din reglementările tehnice referitoare la cerinţele construcţiei;

c) recepţionarea construcţiei cu încălcarea prevederilor legale;

d) necompletarea şi nepăstrarea cărţii tehnice a construcţiei conform prevederilor legale;

e) stabilirea, în cadrul expertizei unor proiecte de execuţie sau lucrări de construcţii, a unor soluţii care pot determina nerealizarea nivelului de calitate al construcţiilor corespunzător cerinţelor;

f) neamenajarea terenurilor ocupate temporar pentru aducerea lor la starea iniţială, la terminarea lucrărilor de construcţii;

g) neasigurarea verificării execuţiei lucrărilor de construcţii prin diriginţi de specialitate sau agenţi economici de consultanţă specializaţi, corespunzător prevederilor art. 21;

h) interzicerea sau obstrucţionarea efectuării controlului calităţii în construcţii, neprezentarea documentelor şi a actelor solicitate de persoanele cu atribuţii de control, conform prevederilor legale.

IV. De la 200.000 lei la 800.000 lei:

a) neprecizarea în proiect a categoriei de importanţă a construcţiei şi nestabilirea fazelor determinante supuse controlului calităţii;

b) prevederea în proiect sau utilizarea unor produse necertificate sau pentru care nu există agremente tehnice la lucrări la care trebuie să se asigure nivelul de calitate corespunzător cerinţelor;

c) nerespectarea prin proiecte a nivelului de calitate şi a celorlalte clauze contractuale referitoare la cerinţe;

d) neexecutarea obligaţiilor de întreţinere şi reparaţii care revin proprietarilor potrivit legii şi care afectează nivelul de calitate corespunzător cerinţelor;

e) neconvocarea factorilor care trebuie să participe la verificarea lucrărilor ajunse în faze determinante ale execuţiei şi neasigurarea condiţiilor de verificare.

V. De la 100.000 lei la 200.000 lei:

a) lipsa nemotivată de la verificarea lucrărilor ajunse în faze determinante, urmare convocării făcute de executant, precum şi convocarea nejustificată, de către acesta, a factorilor interesaţi;

b) nesolicitarea de către investitor sau executant a soluţiilor de remediere a defectelor apărute în timpul execuţiei, referitoare la cerinţe;

c) neîndeplinirea obligaţiei proiectantului de a stabili soluţii pentru remedierea defectelor sesizate, referitoare la cerinţe;

d) neaplicarea de către executant a soluţiilor stabilite de proiectant sau expert, pentru rezolvarea neconformităţilor, defectelor sau neconcordanţelor apărute în timpul execuţiei;

e) nesesizarea Inspecţiei de stat în construcţii, lucrări publice, urbanism şi amenajarea teritoriului în cazul producerii unor accidente tehnice la construcţiile în execuţie, precum şi la cele în exploatare;

f) neîndeplinirea, la termenul stabilit, a măsurilor cuprinse în actele de control.

Art. 34

Sancţiunile contravenţionale prevăzute la art. 33 se aplică persoanelor juridice şi fizice.

Art. 35

Constatarea contravenţiilor prevăzute la art. 33 şi aplicarea sancţiunilor se fac de către persoane cu atribuţii de control din cadrul Inspecţiei de stat în construcţii, lucrări publice, urbanism şi amenajarea teritoriului, iar în cazurile prevăzute la art. 30, de către persoanele împuternicite de Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul de Interne şi Serviciul Român de Informaţii.

Art. 36

Contravenţiilor prevăzute la art. 33 le sunt aplicabile dispoziţiile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor.

CAPITOLUL V: Dispoziţii finale şi tranzitorii

Art. 37

Regulamentele şi procedurile pentru clasificarea construcţiilor în categorii de importanţă şi pentru componentele sistemului calităţii în construcţii prevăzute la art. 9 se elaborează de Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului, cu consultarea organismelor cu atribuţii stabilite prin dispoziţii legale, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Art. 38

Regulamentele prevăzute la art. 37 se aprobă prin hotărâri ale Guvernului.

Procedurile prevăzute la art. 37 şi normele pentru elaborarea şi aplicarea componentelor sistemului calităţii în construcţii se aprobă prin ordin al ministrului lucrărilor publice şi amenajării teritoriului.

Art. 39

Autorizaţia de construire pentru lucrările prevăzute la art. 3 lit. a), b), c), d) şi e) din Legea nr. 50/1991 se va elibera numai pentru proiecte verificate de specialişti verificatori de proiecte atestaţi, cu excepţia prevăzută la art. 2 alin. 2 al prezentei legi.

Art. 40

Cheltuielile necesare pentru elaborarea reglementărilor tehnice şi pentru inspecţia statului pentru controlul calităţii lucrărilor de construcţii se suportă de către investitori sau proprietari prin virarea unei sume echivalente cu o cotă de 0,70% din cheltuielile pentru lucrările prevăzute la art. 2. Calculul şi virarea sumelor respective se fac eşalonat, concomitent cu plata lucrărilor. Fondurile respective se utilizează 30% pentru elaborarea reglementărilor tehnice şi 70% pentru controlul statului.

Întârzierile la plată a cotelor de către investitor sau proprietar, prevăzute la alin. 1, se penalizează cu 0,15% pe zi de întârziere, fără a se depăşi suma datorată.

Cheltuielile necesare efectuării activităţii de atestare tehnico-profesională a specialiştilor în construcţii se suportă de către partea interesată.

Disponibilităţile la finele anului din veniturile extrabugetare se reportează în anul următor şi au aceeaşi destinaţie.

Cheltuielile necesare certificării calităţii produselor şi procedeelor, eliberării de agremente tehnice pentru noile materiale, procedee şi echipamente, autorizării şi acreditării laboratoarelor, verificării proiectelor şi execuţiei lucrărilor de construcţii, conducerii şi asigurării calităţii, verificărilor metrologice, recepţiei lucrărilor, urmăririi comportării în exploatare şi intervenţii în timp şi postutilizării construcţiilor se suportă de către factorii interesaţi.

Art. 41

Pe data intrării în vigoare a prevederilor prezentei legi se abrogă Legea nr. 8/1977 privind asigurarea durabilităţii, siguranţei în exploatare, funcţionalităţii şi calităţii construcţiilor, Ordonanţa Guvernului nr. 2/1994 privind calitatea în construcţii, precum şi orice alte dispoziţii contrare.

Această lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 27 decembrie 1994, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României.

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

MARŢIAN DAN

 

Această lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din 29 decembrie 1994, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României.

PREŞEDINTELE SENATULUI

prof. univ. dr. OLIVIU GHERMAN

 

Publicată în Monitorul Oficial cu numărul 12 din data de 24 ianuarie 1995