HOTĂRÂRE nr. 932 din 1 septembrie 2010 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 184/2001 privind organizarea şi exercitarea profesiei de arhitect

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1 Se aprobă Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 184/2001 privind organizarea şi exercitarea profesiei de arhitect, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2 La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 267/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 184/2001 privind organizarea şi exercitarea profesiei de arhitect, republicată, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 272 din 27 martie 2006.

Art. 3 Prevederile prezentei hotărâri se completează cu dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 49/2009 privind libertatea de stabilire a prestatorilor de servicii şi libertatea de a furniza servicii în România, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 68/2010, şi ale Legii nr. 200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, cu modificările şi completările ulterioare.

*

Prezentul act normativ transpune art. 1, 2 (parţial), art. 3 alin. (1) lit. d) şi alin. (3), art. 4 alin. (1), art. 5, 6 (parţial), art. 7 alin. (1) şi (2), art. 8, 13 (parţial), 14 (parţial), 21 (parţial), 23 (parţial), 48, 49 (parţial), 50 (parţial), 51, 52 (parţial), 53, 54 şi 56 (parţial) din Directiva 2005/36/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 7 septembrie 2005 privind recunoaşterea calificărilor profesionale, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 255 din 30 septembrie 2005, şi art. 28 alin. (1) şi (2) din Directiva 2006/123/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind serviciile în cadrul pieţei interne, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 376 din 27 decembrie 2006 şi anexa (parţial) la Directiva 2006/100/CE a Consiliului din 20 noiembrie 2006 de adaptare a anumitor directive din domeniul libertăţii de circulaţie a persoanelor, având în vedere aderarea Bulgariei şi a României, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 363/141 din 20 decembrie 2006. -****-

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează: Ministrul dezvoltării regionale şi turismului,

Elena Gabriela Udrea

Ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului,

Daniel Petru Funeriu

Ministrul muncii, familiei şi protecţiei sociale,

Mihai Constantin Şeitan

Ministrul finanţelor publice,

Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu

Şeful Departamentului pentru Afaceri Europene,

Bogdan Mănoiu

 

 

NORME METODOLOGICE din 1 septembrie 2010 de aplicare a Legii nr. 184/2001 privind organizarea şi exercitarea profesiei de arhitect

CAPITOLUL I: Dispoziţii generale

Art. 1

(1)Prezentele norme metodologice, denumite în continuare norme, reglementează punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 184/2001 privind organizarea şi exercitarea profesiei de arhitect, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, privind procedura de recunoaştere a titlurilor oficiale de calificare în vederea exercitării profesiei de arhitect pe teritoriul României, aspectele referitoare la exercitarea acestei profesii, precum şi instituţiile competente pentru eliberarea documentelor necesare obţinerii acestui drept.

(2)Prezentele norme se aplică arhitecţilor cetăţeni ai statelor membre ale Uniunii Europene, ai celorlalte state aparţinând Spaţiului Economic European şi ai Confederaţiei Elveţiene, denumite în continuare state membre, care exercită profesia de arhitect în România în mod independent, dar şi în calitate de salariat.

(3)Prevederile prezentelor norme se aplicăşi cetăţenilor statelor membre care doresc să exercite profesia de arhitect pe teritoriul României şi sunt titulari ai unui titlu oficial de calificare care a fost obţinut pe teritoriul unui stat care nu este membru al Uniunii Europene, al Spaţiului Economic European sau al Confederaţiei Elveţiene, denumit în continuare stat terţ, dacă sunt îndeplinite condiţiile minime de formare prevăzute de Directiva 2005/36/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 7 septembrie 2005 privind recunoaşterea calificărilor profesionale, denumită în continuare directivă, şi au o experienţă certificată de cel puţin 3 ani pe teritoriul unui stat membru în care a fost recunoscut titlul oficial de calificare.

Art. 2 Autoritatea de stat în domeniul arhitecturii, respectiv Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, are următoarele atribuţii: a)asigură cadrul legislativ şi metodologic privind exercitarea profesiei de arhitect; b)protejează, promoveazăşi susţine creaţia arhitecturalăşi calitatea arhitecturală; c)participă la organizarea învăţământului de specialitate, a formării profesionale, precum şi a cercetării, dezvoltării şi inovării în domeniul arhitecturii.

Art. 3

(1)Autoritatea competentă pentru recunoaşterea titlurilor oficiale de calificare pentru profesia de arhitect, prevăzute în anexele nr. 1 şi 2 este Ordinul Arhitecţilor din România.

(2)Recunoaşterea titlurilor oficiale de calificare permite accesul în România la aceeaşi profesie cu cea pentru care persoana solicitantă este calificată în statul membru de origine sau de provenienţă, precum şi exercitarea activităţilor profesionale pe teritoriul României în condiţiile prevăzute de lege pentru cetăţenii români deţinători ai titlurilor oficiale de calificare în profesia de arhitect eliberate de autorităţile române competente.

Art. 4 Arhitecţii care îşi desfăşoară activitatea în România trebuie să respecte normele de conduită cu caracter profesional, legislativ şi administrativ, care sunt direct legate de profesia de arhitect, precum definiţia profesiei, utilizarea titlurilor şi abaterile profesionale grave care au o legătură directăşi specifică cu protecţia şi siguranţa consumatorilor, precum şi dispoziţiile disciplinare aplicabile în România arhitecţilor.

Art. 5 În înţelesul prezentelor norme, expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii: a)stat membru de origine sau de provenienţă -statul membru al Uniunii Europene, statul aparţinând Spaţiului Economic European sau Confederaţia Elveţiană din care provine arhitectul care doreşte să îşi exercite profesia în România; b)stat membru gazdă – statul membru al Uniunii Europene, statul aparţinând Spaţiului Economic European sau Confederaţia Elveţiană, în care arhitectul cetăţean român ori care provine din România doreşte să îşi exercite profesia; c)autoritate competentă – orice organism sau autoritate autorizat (ă) în mod expres în România, într-un alt stat membru al Uniunii Europene, într-un alt stat aparţinând Spaţiului Economic European sau în Confederaţia Elveţiană să elibereze ori să primească titluri de calificare sau alte documente ori informaţii, precum şi să primească cererile şi să ia deciziile prevăzute de prezentele norme; d)titlu oficial de calificare – diplomele, certificatele şi alte documente de calificare de arhitect, care atestă formarea specifică în arhitectură prevăzută de directivă, eliberate de o autoritate a unui stat membru al Uniunii Europene, a unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau a Confederaţiei Elveţiene, desemnată în temeiul actelor cu putere de lege şi al actelor administrative ale respectivului stat şi care certifică formarea profesională dobândită în principal pe teritoriul acestor state; e)drept de semnătură – dreptul care implică asumarea de către arhitect a întregii responsabilităţi profesionale pentru documentele/documentaţiile tehnice pe care le coordonează, elaboreazăşi semnează în condiţiile legii; dreptul de semnătură se acordă de către Ordinul Arhitecţilor din România, în conformitate cu legislaţia în vigoare, şi se atestă prin înregistrarea arhitectului beneficiar al dreptului în Tabloul Naţional al Arhitecţilor.

Art. 6

(1)Dreptul de semnătură se exercită pe toate documentele/documentaţiile tehnice de arhitectură elaborate constând în piese scrise şi desenate, în toate fazele de proiectare prevăzute de lege, după cum urmează: studii de fezabilitate, documentaţii pentru obţinerea avizelor de specialitate solicitate prin certificatul de urbanism, documentaţii tehnice pentru autorizarea construirii, proiecte tehnice, detalii de execuţie, teme de proiectare pentru subproiectanţii de specialitate, dispoziţii de şantier, procese-verbale de recepţie la terminarea lucrărilor, procesele-verbale de recepţie finală, altele de această natură.

(2)Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale au obligaţia să verifice, în vederea emiterii autorizaţiilor de construire/desfiinţare, în condiţiile legii, capacitatea exercitării dreptului de semnătură pe baza documentului prin care filiala teritorială a Ordinului Arhitecţilor din România din care face parte arhitectul/conductorul arhitect confirmă dreptul de semnătură al acestuia şi face dovada luării în evidenţă a proiectului de arhitectură aferent documentaţiei tehnice pentru autorizarea executării lucrărilor de construire, documentaţiei tehnice pentru autorizarea lucrărilor de demolare, documentaţiei tehnice pentru autorizarea lucrărilor aferente organizării executării lucrărilor, după caz.

Art. 7 (1)În sensul prezentelor norme, activităţile profesionale de arhitect sunt cele exercitate cu titlul profesional de arhitect. (2)Cetăţenii statelor membre autorizaţi să poarte titlul de arhitect în baza unui act normativ al statului membru respectiv, prin care autorităţile competente conferă acest titlu personalităţilor care s-au distins în mod deosebit prin realizări în domeniul arhitecturii, vor putea utiliza acest titlu în România.

(3)Statul membru de origine sau de provenienţă trebuie să ateste printr-un certificat că activităţile persoanelor prevăzute la alin. (2) se încadrează în domeniul arhitecturii.

CAPITOLUL II: Recunoaşterea profesională a titlurilor oficiale de calificare eliberate de instituţiile de învăţământ superior de arhitectură

Art. 8 (1)În scopul exercitării profesiei de arhitect pe teritoriul României, Ordinul Arhitecţilor din România recunoaşte titlurile oficiale de calificare care îndeplinesc condiţiile minime de formare prevăzute de directivă, eliberate de autorităţile competente din statele membre, acordând acestor titluri oficiale de calificare acelaşi efect juridic ca şi titlurilor oficiale de calificare eliberate de autorităţile române competente.

(2)Titlurile oficiale de calificare menţionate la alin. (1) sunt prevăzute în anexa nr. 1.

(3)Dispoziţiile prezentului articol nu aduc atingere drepturilor specifice, obţinute sau câştigate, prevăzute la art. 13-16.

Art. 9

(1)Titlurile de calificare ca arhitect prevăzute în anexa nr. 1, care fac obiectul unei recunoaşteri automate în temeiul art. 8, atestă o formare care a început cel mai devreme în decursul anului academic de referinţă prevăzut în anexa menţionată.

(2)Datele avute în vedere la alin. (1) sunt: a)5 august 1987 – pentru Belgia, Olanda, Luxemburg, Germania, Franţa, Italia, Danemarca, Irlanda, Marea Britanie, Grecia, Spania şi Portugalia; b)1 ianuarie 1994 – pentru Norvegia şi Islanda; c)1 ianuarie 1995 – pentru Austria, Finlanda şi Suedia; d)1 mai 1995 – pentru Liechtenstein; e)1 iunie 2002 – pentru Elveţia; f)1 mai 2004 – pentru Republica Cehă, Estonia, Cipru, Letonia, Lituania, Ungaria, Malta, Polonia, Slovenia şi Slovacia; g)1 ianuarie 2007 – pentru Bulgaria.

Art. 10

(1)Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului notifică, spre informare, Comisiei Europene dispoziţiile legislative, regulamentare şi administrative adoptate cu privire la eliberarea titlurilor oficiale de calificare care atestă calificarea în profesia de arhitect.

(2)Pe baza datelor furnizate de Ordinul Arhitecţilor din România, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului notifică Comisiei Europene orice informaţie necesară privind recunoaşterea titlurilor oficiale de calificare care atestă calificarea în profesia de arhitect.

Art. 11

(1)Titlurile oficiale de calificare în profesia de arhitect eliberate de statele terţe persoanelor prevăzute la art. 1 alin. (3) şi recunoscute de autorităţile competente ale unuia dintre statele membre se asimilează titlurilor oficiale de calificare prevăzute la art. 8, dacă această primă recunoaştere s-a realizat cu respectarea condiţiilor minime de formare profesională prevăzute de directivă, iar titularul are o experienţă profesională certificată de cel puţin 3 ani pe teritoriul statului membru respectiv.

(2)Titlurile oficiale de calificare obţinute în afara statelor membre şi recunoscute în unul dintre aceste state sunt examinate de Ordinul Arhitecţilor din România, conform legii. (3)În situaţiile prevăzute la alin. (2) se examineazăşi formarea complementară sau experienţa profesională dobândită de către cei interesaţi într-un stat membru sau în afara graniţelor acestora.

Art. 12

– Titlurile oficiale de calificare, diplomele de licenţă şi alte documente similare, eliberate de instituţiile de învăţământ superior de arhitectură din România, sunt prevăzute în anexa nr. 3.

Art. 13

(1)Ordinul Arhitecţilor din România recunoaşte titlurile de calificare ca arhitect cetăţenilor statelor membre care au fost eliberate de fosta Cehoslovacie sau a căror formare a început, pentru Republica Cehă, înainte de 1 ianuarie 1993, dacă autorităţile competente ale Republicii Cehe atestă că, pe teritoriul acestui stat, aceste titluri produc aceleaşi efecte juridice ca titlurile cehe în arhitectură în ceea ce priveşte accesul la profesia de arhitect şi exerciţiul acesteia.

(2)Ordinul Arhitecţilor din România recunoaşte titlurile de calificare ca arhitect cetăţenilor statelor membre care au fost eliberate de fosta Cehoslovacie sau a căror formare a început, pentru Slovacia, înainte de 1 ianuarie 1993, dacă autorităţile competente ale Slovaciei atestă că, pe teritoriul acestui stat, aceste titluri produc aceleaşi efecte juridice ca şi titlurile slovace în arhitectură în ceea ce priveşte accesul la profesia de arhitect şi exerciţiul acesteia.

(3)Atestările prevăzute la alin. (1) şi (2) trebuie să fie însoţite de un certificat eliberat de aceleaşi autorităţi, care să demonstreze că respectivele persoane au exercitat în mod efectiv şi legal activitatea de arhitect pe teritoriul lor pe o perioadă de cel puţin 3 ani consecutivi în decursul ultimilor 5 ani anteriori eliberării certificatului.

Art. 14

(1)Ordinul Arhitecţilor din România recunoaşte titlurile de calificare ca arhitect cetăţenilor statelor membre care au fost eliberate de fosta Uniune Sovietică sau a căror formare a început: a)pentru Estonia, înainte de 20 august 1991; b)pentru Letonia, înainte de 21 august 1991; c)pentru Lituania, înainte de 11 martie 1990.

(2)Ordinul Arhitecţilor din România recunoaşte titlurile de calificare ca arhitect conform prevederilor alin.

(1) atunci când autorităţile unuia dintre cele 3 state membre menţionate la alin. (1) atestă că respectivele calificări au, pe teritoriul lor, acelaşi efect pe plan juridic ca cele pe care ele însele le eliberează în ceea ce priveşte accesul la profesia de arhitect şi exerciţiul acesteia.

(3)Atestările prevăzute la alin. (2) trebuie să fie însoţite de un certificat eliberat de autorităţile statelor membre amintite, care să demonstreze că respectivele persoane au exercitat în mod efectiv şi legal activitatea de arhitect pe teritoriul lor pe o perioadă de cel puţin 3 ani consecutivi în decursul ultimilor 5 ani anteriori eliberării certificatului.

Art. 15

(1)Ordinul Arhitecţilor din România recunoaşte titlurile de calificare ca arhitect cetăţenilor statelor membre care au fost eliberate de fosta Iugoslavie sau a căror formare a început, pentru Slovenia, înainte de 25 iunie 1991, atunci când autorităţile competente ale statului membru menţionat anterior atestă că, pe teritoriul acestuia, aceste titluri produc aceleaşi efecte juridice ca şi titlurile slovene în arhitectură în ceea ce priveşte accesul la profesia de arhitect şi exerciţiul acesteia.

(2)Atestarea prevăzută la alin. (1) trebuie să fie însoţită de un certificat eliberat de autorităţile statului membru prevăzut la alin. (1), care să demonstreze că respectivele persoane au exercitat în mod efectiv şi legal activitatea de arhitect pe teritoriul lor pe o perioadă de cel puţin 3 ani consecutivi în decursul ultimilor 5 ani anteriori eliberării certificatului.

Art. 16

(1)Ordinul Arhitecţilor din România recunoaşte titlurile de calificare ca arhitect prevăzute în anexa nr. 2, eliberate de statele membre care atestă o formare care a început cel târziu în decursul anului academic de referinţă prevăzut în respectiva anexă, chiar dacă nu îndeplinesc cerinţele minime prevăzute de directivă, dându-le acelaşi efect pe teritoriul României ca şi titlurilor de calificare de arhitect eliberate de autorităţile competente din România în ceea ce priveşte accesul la activităţile profesionale de arhitect şi exercitarea acestora.

(2)Ordinul Arhitecţilor din România recunoaşte, în baza prevederilor alin. (1), certificatele autorităţilor competente ale Republicii Federale Germania care atestă echivalenţa titlurilor de calificare eliberate de la 8 mai 1945 de către autorităţile competente ale Republicii Democrate Germania cu titlurile de calificare prevăzute în anexa nr. 2.

(3)Fără a aduce atingere prevederilor alin. (1), Ordinul Arhitecţilor din România recunoaşte, acordându-le, în ceea ce priveşte accesul la activităţile profesionale de arhitect şi exercitarea acestora cu titlul profesional de arhitect, acelaşi efect pe teritoriul României ca şi titlurilor de calificare eliberate de autorităţile române competente, certificatele eliberate pentru cetăţenii statelor membre de către statele membre care au pus în aplicare norme privind accesul la activităţile de arhitect şi exercitarea acestor activităţi la următoarele date: a)la 1 ianuarie 1995, pentru Austria, Finlanda şi Suedia; b)la 1 mai 2004, pentru Republica Cehă, Estonia, Cipru, Letonia, Lituania, Ungaria, Malta, Polonia, Slovenia şi Slovacia; c)la 5 august 1987, pentru celelalte state membre. (4)Certificatele prevăzute la alin. (3) atestă că titularul lor a fost autorizat, până cel târziu la data respectivă, să poarte titlul profesional de arhitect şi că s-a consacrat efectiv, în cadrul normelor menţionate anterior, activităţilor în cauză pe o perioadă de cel puţin 3 ani consecutivi în decursul ultimilor 5 ani dinainte de data eliberării certificatului.

Art. 17

În sprijinul activităţii de recunoaştere, Ordinul Arhitecţilor din România trebuie să consulte Jurnalul Oficial al Uniunii Europene în care titlurile oficiale de calificare şi alte documente similare se reactualizează permanent.

CAPITOLUL III: Dobândirea dreptului de semnăturăşi recunoaşterea dreptului de semnătură sau a altui drept echivalent pentru documentaţii de arhitectură valabile pe teritoriul României

Art. 18 Arhitecţii cetăţeni ai statelor membre, ale căror titluri oficiale de calificare atestă o calificare oficială de arhitect şi sunt recunoscute conform legii, exercită profesia în România cu titlul profesional de “arhitect” corespunzător calificării profesionale însuşite, utilizând, de asemenea, şi abrevierea acestui titlu folosită în România.

Art. 19

(1)Arhitecţii cetăţeni ai statelor membre, care îndeplinesc condiţiile minime prevăzute în directivă, au dreptul să utilizeze titlul oficial de calificare profesională obţinut în statul membru de origine sau de provenienţă, în limba acelui stat, şi, după caz, abrevierea acestui titlu. Titlul oficial de calificare trebuie să fie însoţit de numele şi locul instituţiei ori ale comisiei de examinare care a emis acest titlu.

(2)Dacă titlul oficial de calificare profesională obţinut în statul de origine sau de provenienţă poate fi confundat în România cu un titlu care implică o pregătire complementară neînsuşită de beneficiar, acesta va utiliza forma corespunzătoare a titlului, indicată de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, potrivit legii.

Art. 20 În cazuri justificate, Ordinul Arhitecţilor din România poate solicita autorităţilor competente dintr-un stat membru de origine sau de provenienţă confirmarea autenticităţii titlurilor oficiale de calificare şi a altor documente similare, eliberate în respectivul stat membru.

Art. 21

(1)Dispoziţiile prezentului articol se aplică numai în cazul în care prestatorul se deplasează în România în scopul exercitării profesiei de arhitect în mod temporar sau ocazional; caracterul temporar şi ocazional al prestării de servicii în domeniul arhitecturii se evaluează de către Ordinul Arhitecţilor din România, de la caz la caz, în special în funcţie de durata, frecvenţa, periodicitatea şi continuitatea prestării.

(2)Fără a aduce atingere dispoziţiilor legale speciale şi prezentului articol, Ordinul Arhitecţilor din România nu poate restrânge, din motive legate de calificările profesionale, libertatea de a presta servicii pe teritoriul României în cazul în care arhitecţii sunt stabiliţi în mod legal într-un stat membru în scopul exercitării profesiei de arhitect, denumit în continuare stat membru de stabilire. (3)În cazul deplasării prestatorului în România în scopul exercitării profesiei de arhitect în mod temporar sau ocazional, acesta trebuie să respecte cerinţele prevăzute la art. 4.

(4)Arhitecţii cetăţeni ai unui stat membru de origine sau de provenienţă, care au dreptul de a exercita profesia de arhitect cu drept de semnătură ori cu un alt drept echivalent în unul dintre aceste state şi care nu solicită stabilirea în România, ci doar dreptul de a presta temporar sau ocazional servicii în domeniul arhitecturii pe teritoriul României, beneficiază de drept de semnătură fără să fie înscrişi în Tabloul Naţional al Arhitecţilor şi sunt înregistraţi automat în Ordinul Arhitecţilor din România pe durata prestării serviciilor respective. (5)În cazul în care prestatorul se deplasează pentru prima dată în România dintr-un alt stat membru pentru a presta servicii în domeniul arhitecturii, Ordinul Arhitecţilor din România poate solicita să fie informat în acest sens, în prealabil, printr-o declaraţie scrisă care să cuprindă informaţiile privind acoperirea asigurării sau alte mijloace de protecţie personală ori colectivă privind răspunderea profesională; declaraţia se reînnoieşte o dată pe an în cazul în care prestatorul intenţionează să furnizeze servicii în domeniul arhitecturii, temporar sau ocazional, în România, în decursul anului respectiv, ori în cazul unei modificări a situaţiei sale faţă de cea iniţială; prestatorul poate prezenta această declaraţie prin orice mijloace.

(6)Pentru prima prestare de servicii în domeniul arhitecturii sau în cazul unei schimbări materiale privind situaţia stabilită în documente, Ordinul Arhitecţilor din România poate solicita ca declaraţia să fie însoţită de documentele prevăzute în Legea nr. 184/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 22

(1)Arhitecţii cetăţeni ai unui stat membru de origine sau de provenienţă, care au dreptul de a exercita profesia de arhitect pe teritoriul acestor state şi care nu au drept de semnătură ori un alt drept echivalent, se adresează Ordinului Arhitecţilor din România pentru a fi înscrişi într-un registru special.

(2)Prevederile alin. (1) se aplicăşi în cazul arhitecţilor cetăţeni ai unui stat membru de origine sau de provenienţă care solicită stabilirea în România şi au dobândit dreptul de a exercita profesia de arhitect pe teritoriul acestor state, fără să fi dobândit dreptul de semnătură ori un alt drept echivalent. (3)Cetăţenii unui stat membru de origine sau de provenienţă care solicită stabilirea în România, nu deţin drept de semnătură sau un alt drept echivalent şi îndeplinesc condiţiile minime de formare referitoare la deţinerea titlului de arhitect prevăzute de directivă vor dobândi, la cerere, drept de semnătură în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii români, potrivit legii.

Art. 23

(1)Documentele necesare recunoaşterii titlurilor oficiale de calificare în profesia de arhitect sunt: a)dovada cetăţeniei persoanei în cauză; b)copie de pe atestatele de competenţă profesională sau de pe titlul de calificare, care asigură accesul la profesia de arhitect şi atestarea experienţei profesionale a persoanei în cauză; c)certificat emis de autoritatea competentă din statul de origine sau de provenienţă, care să ateste faptul că solicitantul deţine acele titluri oficiale de calificare sau alte documente doveditoare ale calificării profesionale care îndeplinesc criteriile legislaţiei Uniunii Europene în domeniu; d)dovadă privind caracterul onorabil sau dovada prin care se suspendă, se limitează ori se interzice exercitarea unei profesii în caz de eroare profesională gravă sau de infracţiune; e)documentele prevăzute la lit. d) sunt valabile 3 luni de la eliberarea acestora de autorităţile competente ale statului membru de origine sau de provenienţă. (2)În caz de îndoială justificată, Ordinul Arhitecţilor din România poate solicita autorităţilor competente ale unui stat membru confirmarea autenticităţii titlurilor oficiale de calificare care atestă calificarea de arhitect eliberate în acel stat, precum şi, după caz, confirmarea faptului că posesorul acestora îndeplineşte condiţiile minime de formare profesională prevăzute de legislaţia naţională.

(3)Titlurile oficiale de calificare eliberate de statele membre se recunosc pe teritoriul României dacă titlul oficial de calificare a fost eliberat de către autorităţile competente din unul dintre statele membre, iar formarea profesională de arhitect a fost dobândită în totalitate sau parţial pe teritoriul unui alt stat membru.

(4)În caz de îndoială justificată, atunci când o autoritate competentă a unui stat membru a eliberat un titlu oficial de calificare, care include o formare efectuată în totalitate sau parţial într-o instituţie recunoscută dintr-un alt stat membru, în cazul în care România este stat membru gazdă, Ordinul Arhitecţilor din România are dreptul să solicite organismului competent al statului membru de origine sau de provenienţă în care a fost eliberat titlul oficial de calificare să verifice: a)dacă formarea asigurată de instituţia în cauză a fost certificată în mod oficial de instituţia de învăţământ din statul membru de origine sau de provenienţă în care a fost eliberat titlul oficial de calificare; b)dacă titlul oficial de calificare eliberat este acelaşi cu cel care ar fi fost eliberat în cazul în care ciclul de formare s-ar fi derulat în întregime în statul membru de origine sau de provenienţă în care a fost eliberat titlul oficial de calificare; c)dacă titlul oficial de calificare eliberat conferă aceleaşi drepturi de acces la profesie pe teritoriul statului membru de origine sau de provenienţă în care a fost eliberat titlul oficial de calificare.

Art. 24

(1)Atunci când Ordinul Arhitecţilor din România are cunoştinţă de fapte grave şi concrete care pot avea repercusiuni asupra începerii activităţii profesionale sau asupra exercitării profesiei de arhitect în România, săvârşite de arhitecţi cetăţeni ai statelor membre anterior stabilirii în România şi în afara teritoriului său, acesta informează statul membru de origine ori de provenienţă al celor în cauză.

(2)Ordinul Arhitecţilor din România comunică statelor membre gazdă informaţiile solicitate cu privire la sancţiunile disciplinare de natură profesională sau administrativă, precum şi cu privire la sancţiunile penale interesând exerciţiul profesiei de arhitect, aplicate cetăţenilor statelor membre pe durata exercitării profesiei în România.

(3)Ordinul Arhitecţilor din România analizează informaţiile transmise de statele membre gazdă cu privire la faptele grave comise de arhitecţii cetăţeni români sau care provin din România anterior stabilirii în statul membru gazdăşi în afara teritoriului său, fapte care pot avea repercusiuni asupra începerii activităţii profesionale ori asupra exercitării profesiei de arhitect în acel stat.

(4)Ordinul Arhitecţilor din România decide asupra naturii şi amplorii investigaţiilor pe care le întreprinde în situaţiile pentru care a fost sesizat şi comunică statului membru gazdă, în termen de 3 luni de la primirea solicitării acestuia, consecinţele care rezultă cu privire la certificatele şi documentele pe care le­a emis în cazurile respective.

(5)Ordinul Arhitecţilor din România asigură confidenţialitatea informaţiilor primite şi transmise.

Art. 25

(1)Ordinul Arhitecţilor din România şi autorităţile competente omoloage din statele membre de origine sau de provenienţă colaborează îndeaproape şi îşi acordă asistenţă reciprocă pentru a facilita punerea în aplicare a prezentelor norme şi a directivei. Autorităţile competente asigură confidenţialitatea informaţiilor pe care le schimbă, în conformitate cu reglementările în vigoare.

(2)Pentru fiecare prestare de servicii, Ordinul Arhitecţilor din România poate solicita autorităţilor competente omoloage din statul membru de stabilire orice informaţii pertinente cu privire la legalitatea condiţiei de stabilire, buna conduită profesională a solicitantului sau existenţa sancţiunilor disciplinare ori penale, cu aplicarea prevederilor art. 23.

Art. 26 În cazul în care este necesară verificarea legalităţii documentelor depuse în vederea autorizării, Ordinul Arhitecţilor din România va contacta autorităţile competente din statul membru în cauzăşi prin intermediul Sistemului de informare al pieţei interne – IMI, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 49/2009 privind libertatea de stabilire a prestatorilor de servicii şi libertatea de a furniza servicii în România, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 68/2010, şi cu prevederile Legii nr. 200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 27

(1)Ordinul Arhitecţilor din România examinează documentaţia prezentată de solicitant pentru recunoaşterea titlurilor oficiale de calificare obţinute într-un stat membru şi pentru recunoaşterea sau, în situaţia prevăzută de art. 11 alin. (2) din Legea nr. 184/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru dobândirea dreptului de semnătură ori a altui drept echivalent şi emite decizia motivată în termen de maximum 3 luni de la depunerea documentaţiei complete. (2)În situaţia prevăzută la art. 23, solicitarea de reexaminare suspendă termenul legal de soluţionare. Ordinul Arhitecţilor din România va continua procedura prevăzută la alin. (1) după primirea răspunsului din partea statului membru consultat sau după expirarea termenului de 3 luni prevăzut de normele Uniunii Europene pentru formularea răspunsului de către statele membre consultate în aceste situaţii.

(3)Decizia prevăzută la alin. (1) poate fi contestată în termen de 30 de zile de la comunicare la instanţa de contencios administrativ competentă.

Art. 28 (1)În situaţia în care titlurile oficiale de calificare în profesia de arhitect, eliberate de un stat membru al Uniunii Europene, de un alt stat aparţinând Spaţiului Economic European sau de Confederaţia Elveţiană cetăţenilor acestora, nu îndeplinesc cerinţele prevăzute în prezentele norme pentru a fi recunoscute, Ordinul Arhitecţilor din România va examina cunoştinţele de specialitate şi competenţele atestate de aceste titluri oficiale de calificare şi alte documente similare, precum şi experienţa solicitantului, comparativ cu cerinţele de calificare şi cunoştinţele prevăzute de legea română.

(2)Dacă în urma examinării comparative se constată că abilităţile şi cunoştinţele atestate de aceste titluri oficiale de calificare corespund numai parţial cerinţelor de calificare şi cunoştinţelor prevăzute de legea română, Ordinul Arhitecţilor din România poate solicita persoanei interesate să dovedească că îndeplineşte toate aceste cerinţe prin susţinerea măsurilor compensatorii, conform Legii nr. 200/2004, cu modificările şi completările ulterioare. (3)În cazul prevăzut la alin. (2), solicitantul poate alege să urmeze un stagiu de adaptare de cel mult 3 ani sau să susţină o probă de aptitudini.

(4)Decizia autorităţilor competente române privind recunoaşterea titlurilor oficiale de calificare sau examinarea comparativă, în conformitate cu alin. (1) şi (2), se aduce la cunoştinţa solicitantului într-un termen de 3 luni de la depunerea dosarului complet de către acesta.

(5)Evaluarea prevăzută la alin. (2) se realizează de către o comisie formată din arhitecţi cu drept de semnătură, numită de Consiliul Naţional al Ordinului Arhitecţilor din România.

Art. 29

(1)Ordinul Arhitecţilor din România confirmă primirea dosarului persoanei solicitante în termen de o lună de la data înregistrării acestuia şi o informează, dacă este cazul, cu privire la lipsa oricărui document. (2)Cererea unui arhitect cetăţean al unui stat membru cu privire la accesul în România la activităţile în domeniul arhitecturii se soluţionează de Ordinul Arhitecţilor din România în termen de 3 luni de la data depunerii dosarului care cuprinde documentele prevăzute la art. 23, în formă completă.

(3)Decizia Ordinului Arhitecţilor din România de respingere a solicitării de recunoaştere în scop profesional a titlurilor oficiale de calificare care atestă calificarea de arhitect va cuprinde motivele întemeiate care au dus la respingere.

(4)Deciziile Ordinului Arhitecţilor din România cu privire la recunoaşterea calificărilor prevăzute de prezentele norme pot fi contestate la instanţele judecătoreşti de contencios administrativ potrivit legii.

Art. 30 Cererea de recunoaştere a titlurilor oficiale de calificare prevăzută la art. 29 este respinsă numai motivat şi numai cu indicarea termenului de 30 de zile în care această decizie poate fi contestatăşi a instanţei de contencios administrativ competente. În cazul în care solicitantul nu primeşte răspuns în termenul prevăzut la art. 29, acesta se poate adresa instanţei judecătoreşti de contencios administrativ competente, potrivit legii.

Art. 31 Procedurile şi formalităţile de autorizare prevăzute de prezenta hotărâre pot fi îndeplinite prin intermediul punctului de contact unic electronic, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 49/2009, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 68/2010. Prevederile prezentului articol se aplică în termen de 60 de zile de la operaţionalizarea punctului de contact unic electronic.

Art. 32

(1)Având în vedere faptul că exercitarea profesiei de arhitect constituie un ansamblu de activităţi complexe de interes general ce contribuie la protejarea şi dezvoltarea mediului şi a patrimoniului natural şi construit, la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă în localităţile urbane şi rurale, cetăţenii statelor membre de origine sau de provenienţă, precum şi cetăţenii statelor terţe trebuie să deţină cunoştinţele lingvistice minime necesare exercitării profesiei de arhitect în România, precum şi să facă dovada cunoaşterii legislaţiei române necesare exercitării dreptului de semnătură în România. (2)Cunoştinţele prevăzute la alin. (1) nu intră în procedura de recunoaştere.

Art. 33

(1)Documentele prevăzute la art. 11 alin. (4) lit. a) şi c) din Legea nr. 184/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi documentele prevăzute la art. 23 alin. (1) lit. d) şi art. 24 produc efecte în România dacă sunt prezentate autorităţilor abilitate în termen de 3 luni de la data eliberării lor. (2)Certificatul privind dobândirea experienţei profesionale practice prevăzut la art. 10 alin. (5) din Legea nr. 184/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se eliberează de către arhitectul cu drept de semnătură sub îndrumarea căruia s-a desfăşurat stagiul.

Art. 34

Ordinul Arhitecţilor din România transmite autorităţii de stat în domeniul arhitecturii anual, până la 31 martie, următoarele informaţii statistice aferente anului precedent: a)numărul arhitecţilor cetăţeni români care au primit drept de semnătură; b)numărul arhitecţilor din statele membre care au primit drept de semnătură, cu excepţia celor prevăzuţi la lit. a); c)numărul arhitecţilor români care au solicitat drept de semnătură; d)numărul arhitecţilor din statele membre care au solicitat drept de semnătură, cu excepţia celor prevăzuţi la lit. c); e)numărul cererilor de obţinere a dreptului de semnătură respinse; f)motivele respingerii cererilor de obţinere a dreptului de semnătură; g)numărul contestaţiilor pentru respingerea cererii de obţinere a dreptului de semnătură; h)rezultatele soluţionării contestaţiilor prevăzute la lit. g); i)orice alte informaţii referitoare la exercitarea profesiei de arhitect, solicitate în mod expres pentru fundamentarea politicilor şi strategiilor în domeniu.

CAPITOLUL IV: Exercitarea profesiei de arhitect de către cetăţenii români în afara teritoriului României

Art. 35

Ordinul Arhitecţilor din România eliberează arhitecţilor cetăţeni români sau cetăţeni ai statelor membre, titulari ai unor titluri oficiale de calificare eliberate şi recunoscute de autorităţile competente ale statului român, care doresc să exercite profesia de arhitect în afara teritoriului României, orice tip de document din domeniul său de competenţă necesar recunoaşterii profesionale, în termen de maximum 30 de zile de la înregistrarea cererii.

CAPITOLUL V: Dispoziţii tranzitorii şi finale

Art. 36

Prevederile prezentelor norme se aplicăşi cetăţenilor români care se află în una dintre situaţiile reglementate de acestea, precum şi cetăţenilor statelor terţe care beneficiază de aceleaşi drepturi ca şi cetăţenii români, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Art. 37

Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului comunică celorlalte state membre şi Comisiei Europene orice modificări intervenite în ceea ce priveşte titlurile oficiale de calificare în domeniul arhitecturii eliberate pe teritoriul României.

Art. 38

Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezentele norme. -****-

ANEXA Nr. 1: Titluri de calificare ca arhitect, recunoscute în temeiul art. 8 din norme

ANEXA Nr. 2: Titluri de calificare ca arhitect care beneficiază de drepturi dobândite în temeiul art. 16 din norme

ANEXA Nr. 3: Diplomele sau alte documente similare eliberate de instituţiile de învăţământ superior din România

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

I.Universitatea de Arhitecturăşi Urbanism “Ion Mincu” din Bucureşti a)1953-1966 – Institutul de Arhitectură “Ion Mincu” din Bucureşti: arhitect; b)1967-1974 – Institutul de Arhitectură “Ion Mincu” din Bucureşti: diplomă de arhitect, specialitatea Arhitectură; c)1975-1977 – Institutul de Arhitectură “Ion Mincu” din Bucureşti, Facultatea de Arhitectură: diplomă de arhitect, specializarea Arhitectură; d)1978-1991 – Institutul de Arhitectură “Ion Mincu” din Bucureşti, Facultatea de Arhitecturăşi Sistematizare: diplomă de arhitect, specializarea Arhitecturăşi Sistematizare; e)1992-1993 – Institutul de Arhitectură “Ion Mincu” din Bucureşti, Facultatea de Arhitecturăşi Urbanism: diplomă de arhitect, specializarea Arhitecturăşi Urbanism; f)1994-1997 – Institutul de Arhitectură “Ion Mincu” din Bucureşti, Facultatea de Arhitecturăşi Urbanism: diplomă de licenţă, profilul Arhitectură, specializarea Arhitectură; g)1998-1999 – Institutul de Arhitectură “Ion Mincu” din Bucureşti, Facultatea de Arhitectură: diplomă de licenţă, profilul Arhitectură, specializarea Arhitectură;

h)din anul 2000 până în prezent: Universitatea de Arhitecturăşi Urbanism “Ion Mincu” din Bucureşti, Facultatea de Arhitectură: diplomă de arhitect, profilul Arhitectură, specializarea Arhitectură.

II.Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca a)1990-1992 – Institutul Politehnic din Cluj-Napoca, Facultatea de Construcţii: diplomă de arhitect, profilul Arhitectură, specializarea Arhitectură; b)1993-1994 – Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Facultatea de Construcţii: diplomă de arhitect, profilul Arhitectură, specializarea Arhitectură; c)1994-1997 – Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Facultatea de Construcţii: diplomă de licenţă, profilul Arhitectură, specializarea Arhitectură; d)1998-1999 – Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Facultatea de Arhitecturăşi Urbanism: diplomă de licenţă, profilul Arhitectură, specializarea Arhitectură; e)din anul 2000 până în prezent – Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Facultatea de Arhitecturăşi Urbanism: diplomă de arhitect, profilul Arhitectură, specializarea Arhitectură.

III.Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” din Iaşi a)1993 – Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” din Iaşi, Facultatea de Construcţii şi Arhitectură: diplomă de arhitect, profilul Arhitectură, specializarea Arhitectură; b)1994-1999 – Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” din Iaşi, Facultatea de Construcţii şi Arhitectură: diplomă de licenţă, profilul Arhitectură, specializarea Arhitectură; c)2000-2003 – Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” din Iaşi, Facultatea de Construcţii şi Arhitectură: diplomă de arhitect, profilul Arhitectură, specializarea Arhitectură; d)din 2004 – Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” din Iaşi, Facultatea de Arhitectură: diplomă de arhitect, profilul Arhitectură, specializarea Arhitectură.

IV.Universitatea Politehnica din Timişoara a)1993-1995 – Universitatea Tehnică din Timişoara, Facultatea de Construcţii: diplomă de arhitect, profilul Arhitecturăşi urbanism, specializarea Arhitectură generală; b)1995-1998 – Universitatea Politehnica din Timişoara, Facultatea de Construcţii: diplomă de licenţă, profilul Arhitectură, specializarea Arhitectură; c)1998-1999 – Universitatea Politehnica din Timişoara, Facultatea de Construcţii şi Arhitectură: diplomă de licenţă, profilul Arhitectură, specializarea Arhitectură; d)din anul 2000 până în prezent – Universitatea Politehnica din Timişoara, Facultatea de Construcţii şi Arhitectură: diplomă de arhitect, profilul Arhitectură, specializarea Arhitectură.

V.Universitatea din Oradea a)2002 – Universitatea din Oradea, Facultatea de Protecţia Mediului, diplomă de arhitect, profilul Arhitectură, specializarea Arhitectură; b)din anul 2003 până în prezent – Universitatea din Oradea, Facultatea de Arhitecturăşi Construcţii: diplomă de arhitect, profilul Arhitectură, specializarea Arhitectură.

VI.Universitatea Spiru Haret Bucureşti a)din anul 2002 până în prezent – Universitatea Spiru Haret Bucureşti, Facultatea de Arhitectură: diplomă de arhitect, profilul Arhitectură, specializarea Arhitectură. Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 645 din data de 16 septembrie 2010